Judecătorii Curţii Supreme spun că generalii Chiţac şi Stănculescu au dirijat reprimarea revoluţionarilor de la Timişoara după reguli de război.
Deşi, legal, erau obligaţi să refuze ordinele dictatorilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, în decembrie 1989, Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu au dirijat orbeşte reprimarea manifestanţilor „paşnici şi neînarmaţi“ de la Timişoara după reguli specifice acţiunilor de război. Aşa îşi motivează magistraţii Curţii Supreme decizia de a-i arunca după gratii pentru 15 ani pe cei doi generali în rezervă.
Mai mult, potrivit judecătorilor, în după-amiaza de 18 decembrie 1989, Mihai Chiţac a deschis personal focul împotriva celor aproximativ 100 de manifestanţi, în mare parte copii şi tineri, aflaţi pe treptele Catedralei din Timişoara. Înainte de a apăsa pe trăgaci, generalul şi-a îndemnat subordonaţii „la luptă“, strigând: „Dacă mişcă vreunul, trageţ i în ei! La canaliile astea le trebuie revoluţie, las’ că le arătăm noi revoluţie!“.
Ordin „ilegal şi neconstituţional“
„Mihai Chiţac s-a implicat în activitatea de reprimare a demonstranţilor, a făcut parte din structurile de conducere a acestei acţiuni, poziţie din care a acţionat cu exces de zel pentru aducerea la îndeplinire a ordinelor date de Nicolae Ceauşescu“, consemnează magistraţii în motivarea sentinţei lor.
Aceştia arată că o atitudine similară a avut şi Victor Stănculescu, care a argumentat în instanţă că nu a făcut decât să respecte ordinul „comandantului suprem“ de deschidere a focului. Un ordin „vădit ilegal şi neconstituţional“, arată judecătorii. Potrivit acestora, Legea fundamentală a ţării „nu atribuia armatei astfel de misiuni“. Mai mult, „regulamentele militare prevedeau în decembrie 1989 - aşa cum prevăd şi astăzi - că militarii sunt datori să execute numai ordinele ce se încadrează în spiritul legii“.
Deşi în apărarea lor foştii generali au susţinut că nu au prevăzut rezultatul acţiunilor militare desfăşurate la Timişoara, rezultat pe care, de altfel, nu l-au dorit, în decembrie 1989, aceştia au scos pe străzi tancurile, transportoarele blindate şi trupele cărora le-au ordonat să tragă. Mai mult, „din dorinţa de a intimida populaţia, au fost împuşcaţi şi oameni care nici nu au manifestat, oameni aflaţi pe trotuare, pe casa scărilor blocurilor sau în balcoanele propriilor locuinţe“, susţin judecătorii.
Concluzia magistraţilor: cei doi generali şi-au adus substanţial aportul la organizarea operaţiunilor de reprimare armată, ordonată de Nicolae Ceauşescu în perioada 17-22 decembrie 1989, impunând forţelor armate dispuse la Timişoara „să folosească acte de foc împotriva demonstranţilor, ceea ce a avut ca urmare uciderea a 72 de persoane şi rănirea gravă, prin împuşcare, a altor 253“.
"Generalul Mihai Chiţac era nervos şi se exprima cu cuvintele «omorâţi-i pe cretinii ăştia, criminalii ăştia, că au distrus oraşul ăsta, ţara asta». Militarii au executat ordinul şi au deschis focul în Parcul Central. " - Ioan Gherman martor în dosarul „Revoluţia de la Timişoara“
DELIBERĂRI AMÅNATE
Chiţac - liber, Stănculescu - mai aşteaptă
Ieri, magistraţii Tribunalului Militar Bucureşti au decis să reia, pe 24 februarie, procesul în care Victor Stănculescu (în plan secund) cere întreruperea, din motive medicale, a executării pedepsei de 15 ani de închisoare, la care a fost condamnat pentru omor deosebit de grav şi tentativă de omor deosebit de grav. Motivul: cea de-a doua expertiză medico-legală cerută de apărătorii fostului general nu a fost încă finalizată. Spre deosebire de Stănculescu, Chiţac a fost eliberat din arest pe 29 decembrie, anul trecut, pentru trei luni, după ce legiştii au stabilit că acesta trebuie supus unor intervenţii chirurgicale pe cord. (Cristi Ciupercă)
Recomandările noastre
