Doi tineri arhitecţi au propus un proiect de reţea de trenuri rapide în Capitală, care ar putea lega municipiul de oraşele din jur şi ar reduce traficul.

Maximum 30 de minute de la Gara de Nord până la Aeroportul „Henri Coandă“. Pentru cei care locuiesc în Bucureşti, acest timp pare desprins din cărţile SF. Pentru Andrei Egli şi Andrei Fufezan, doi tineri arhitecţi români, este, însă, un timp mai mult decât realizabil.

Asta datorită proiectului TER (Tren Expres Regional) pentru Bucureşti, care presupune construirea a cinci magistrale de transport feroviar, plus încă una reprezentată de linia de centură, menite să asigure des congestionarea traficului ru tier, prin crearea de legături între punctele de maxim interes din oraş, dar şi prin faptul că distanţe medii ar putea fi parcurse într-un timp mult mai scurt, iar localităţile limitrofe Capitalei vor fi conectate cu oraşul.

Investiţie de un miliard de euro

Valoarea proiectului a fost aproximată de cei doi arhitecţi la un miliard de euro, iar liniile ar putea fi gata în doi ani, dacă s-ar lucra în paralel la ele, sau în cel mult patru ani, dacă lucrările se vor face pe rând.

TER Bucureşti ar urma să folosească o infrastructură existentă deja în proporţie de 90%, ceea ce nu presupune exproprieri şi nici demolări. Nu va încurca traficul, pentru că nu va intersecta decât foarte puţine străzi, şi acelea ar fi dintre cele mai puţin tranzitate. Fiecare dintre linii are la capăt o staţie de metrou, astfel încât legătura cu oraşul să fie cât mai uşor de făcut. Un alt avantaj pentru oraş este faptul că TER Bucureşti nu poluează, trenurile fiind electrice.

T3 pune probleme

Proiectul TER propune cinci linii de transport, numerotate în sens invers acelor de ceasornic, de la T1 la T5, şi o a şasea, numită TC (de la centură). T1 leagă Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, pe o linie de tren deja existentă în proporţie de 90%. T2 leagă staţia de metrou Eroilor de oraşul Videle, printr-o linie făcută în proporţie de 95%.

Pe magistrala T3, care leagă Piaţa Unirii de comuna Vidra, cu posibilitate de prelungire până la Giurgiu, apar însă şi cele mai multe probleme, pentru care arhitecţii au găsit deja soluţii aplicate la reţelele de tipul acesta din străinătate.

Pentru cei care vor vrea să ajungă de la Costin Georgian (Morarilor) până în comuna Fundeni, sau invers, viitoarea linie T4 le va asigura transportul.

Celor care s-au gândit să-şi cum pere o casă la Brăneşti sau în Vo luntari munca în Bucureşti le va fi mai accesibilă. Nu vor mai pierde ore întregi în trafic pentru o distanţă relativ mică. Linia T5, care porneşte de la Gara de Nord (sau Basarab) duce până în Brăneşti, chiar cu posibilitate de a face legătura între gări şi Obor. Aceasta este linia care ajunge pe lângă cele mai multe staţii de metrou: Gara de Nord, Basarab şi Obor. Linia TC porneşte din Gara de Nord (sau Basarab) şi face ocolul oraşului în ambele sensuri, pe centura feroviară, linie existentă în proporţie de 100%.

TRASEU. TER va înconjura şi va străbate oraşul mult mai repede decât orice maşină. Pentru mai multe informaţii, accesaţi www.ter-bucuresti.blogspot.com

FĂRĂ REACŢII

Autorităţile bat pasul pe loc

Andrei Egli a fost deja contactat de reprezentanţii unei firme germane de construcţii, interesaţi de proiect. Semn că s-ar putea atrage şi finanţări externe pentru TER, însă arhitectul aşteaptă, încă, reacţia autorităţilor de la noi. Ludovic Orban, fostul ministru al transporturilor, s-a arătat în cântat de proiect. De altfel, în campania electorală a şi propus Săgeata Albastră până la Aeroportul Otopeni, adică magistrala T1 a TER-ului.

„Nu e nimic nou. E un proiect la care s-au gândit şi oamenii noştri. În minister sunt, oricum, specialişti care îşi fac treaba conştiincios“, spune şi Claudiu Dumitrescu, director în Ministerul Transporturilor. Dumitrescu aminteşte de nevoia înfiinţării Autorităţii Metropolitane de Transport, „aşa cum e în toate marile aglomeraţii urbane“, şi spune că o astfel de unificare la nivel administrativ ar putea deschide drumuri noi pentru proiectele care să descongestioneze traficul şi să ajute la dezvoltarea pe termen lung a Capitalei. Primăria Capitalei nu şi-a dat încă cu părerea despre proiect.

ŞI LA SIBIU

Trenul interurban, tot în proiect

Clubul Economic German din Transilvania a lansat anul trecut ideea înfiinţării unui tren interurban, care să facă legătura între zonele industriale ale Sibiului şi localităţile Cisnădie şi Ocna Sibiului. Deşi, în octombrie 2008, trenul interurban a făcut o cursă demonstrativă, iniţiativa a rămas tot la stadiul de proiect.

Investiţia ajunge la 9 milioane de euro, iar iniţiatorii sperau să primească şi un ajutor din partea statulu. Însă Ministerul Trans porturilor nu a dat niciun răspuns soli cită rii primite de la autorităţile judeţene, potrivit preşedintelui CJ Sibiu, Martin Bottesch. (Dragoş Popescu)