Guvernul vrea să grăbească termoizolarea blocurilor şi creşte alocaţia bugetară pentru asta, dar renunţă la înlocuirea ţevilor pe care se pierd apa şi căldura.

Reabilitarea termică a blocurilor, un proiect trâmbiţat mult în campania electorală, va cunoaşte un ritm mai alert începând de anul acesta, după cum se laudă executivul. Premierul Emil Boc a declarat luni seara, la o emisiune TV, că intenţionează să majoreze partea suportată de stat din costul anvelopării termice, de la 33% la 50%, urmând ca, în continuare, primăriile să achite 33%, şi restul de până la 20% să le revină asociaţiilor de locatari. Boc e sigur că, după reabilitare, locatarii imobilelor vor plăti facturi cu până la 33%-35% mai mici, iar din acel moment guvernul va putea să elimine subvenţia pentru combustibil pe care le-o acordă acum producătorilor de energie termică. De zece ori mai mulţi bani

Gestionarea programului de reabilitare termică a celor 89.000 de blocuri, câte sunt în România, va cădea în sarcina fostului viceprimar al Capitalei, Răzvan Murgeanu, de azi secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL). El spune că în bugetul pe 2009 are prevăzută o sumă de zece ori mai mare decât anul trecut pentru reabilitare termică. „În 2008 am avut aproximativ 100 de milioane de lei. Anul acesta vom avea cam un miliard“, a anticipat Murgeanu.

Oficialul spune că procesul premergător anvelopării va fi mult accelerat, printr-o înţelegere cu Institutul Proiect Bucureşti, care va furniza planurile blocurilor.

O altă scurtătură a procedurii va fi faptul că, în noua formulă, anveloparea va presupune numai îmbră carea blocului într-un material termoizolant, montarea de ferestre termopan şi izolarea terasei. „Schimbarea instalaţiilor interioare va rămâne în sarcina locatarilor“, admite Murgeanu.

Locatarii vor fi obligaţi apoi să-şi monteze şi repartitoare de costuri, astfel încât să poată cu adevă rat să-şi măsoare să-şi economisească consumul de energie termică favorizat de anvelopare. În lipsa acestor instrumente de măsură şi cu ţevile neschimbate, economia de energie nu va ajunge la cotele preconizate de guvern. Invenţie românească Murgeanu spune că una dintre soluţiile de îmbrăcare a blocurilor, la care vor apela autorităţile, va fi cea inventată de un român - Niculae Zahiu - care are şi o fabrică pentru astfel de materiale.

Niculae Zahiu spune însă că nu ştie nimic, dar se simte pregătit să facă faţă comenzilor. „Nu am vorbit cu nimeni, dar mă bucur că noul guvern îi dă o importanţă mai mare decât până acum“, a afirmat acesta. El a inventat un tip de panouri-sandwich cu miez din spumă dură din poliuretan, ce înveleşte exteriorul blocului, dar nu se lipeşte de tencuială. Zahiu spune că metoda lui e mai accesibilă decât cea clasică, fiind mai ieftină şi uşor de montat, indiferent de temperaturile de afară.

„Muncitorii nu trebuie să aibă o calificare anume. Piesele se îmbină ca la lego, aşa că, odată ce s-a lucrat la un bloc, celelalte sunt mult mai uşor de realizat“, explică directorul companiei Zahiu Construct. Până acum, firma a aplicat invenţia la construcţia pavilioanelor administrative de la Centrala Cernavodă, precum şi pe un bloc din cartierul Tonitza.

„PERFORMANŢĂ“

89 de blocuri reabilitate în patru ani

Primul „Program anual de acţiuni pentru reabilitare termică“ a demarat furtunos în 2005. Până acum, abia au fost finalizate 89 de blocuri în toată ţara. Cereri ar fi, după cum recunosc reprezentanţii MDRL, care au inclus 700 de blocuri în program.

Problema pare a fi birocraţia: durata auditului energetic obligatoriu şi durata contractării lucrărilor de către primării. Acestea semnalează şi cazuri în care asociaţiile de proprietari nu au cărţi tehnice ale imobilelor, iar unele se prezintă cu documetaţia incompletă.

Legislaţia nu prevede un termen-limită pentru finalizarea reabilitării termice a unul bloc. Totuşi, lucrurile ar putea să se mişte mai repede odată cu schimbarea procesului de auditare. Dacă, iniţial, legislaţia prevedea ca blocurile să fie auditate individual, acum ele vor fi inventariate şi grupate în proiecte-tip sau proiecte unicate, pentru a putea fi auditate mai rapid. Bucureştiul se poate mândri în acest moment cu numai şapte blocuri izolate termic, cu toate că unii edili de sector s-au gândit să sporească subvenţia oferită de primării. Patru blocuri au fost reabilitate în sectorul 3, două în sectorul 6, unul în sectorul 2, iar la şase imobile încă se lucrează.

Sectoarele 1 şi 5 nu au încă niciun bloc reabilitat, dar primarii de aici au promis că vor finanţa în întregime costurile lucrărilor. Şi primarul Liviu Negoiţă are o „superofertă“ pentru cetăţeni, valabilă însă numai până la 31 ianuarie. Asociaţiilor de proprietari care se vor înscrie până la această dată în program li se promite o reducere a costurilor cu 67%.

• Potrivit reprezentanţilor MDRL, în acest moment sunt incluse în program 715 imobile, dintre care 684 au auditul energetic finalizat.
• Dintre acestea, 435 au studii de fezabilitate, 372 dintre ele având şi proiectul tehnic realizat, iar 39 de imobile se află în stare avansată de reabilitare.
• Programul de reabilitare vizează în special clădirile cele mai deficitare din punct de vedere enrgetic, adică cele realizate din prefabricate de beton armat între anii 1960 şi 1980, când nu existau reglementări tehnice privind protecţia termică a clădirilor. (Raluca Petrescu)