Sîmbătă, 17 ianuarie 2015, B1 tv a difuzat, de la ora 23, un interviu cu Victor Ponta realizat de Dan Andronic. Un interviu înregistrat, debut de succes al unei emisiuni de interviuri asumate de Dan Andronic, sub titlul – nu chiar inspirat – Lumini şi umbre.

 Deşi era sîmbătă noaptea, tîrziu, timp cînd interesul pentru politică se duce sau la discotecă, sau la culcare, am ţinut neapărat să urmăresc interviul:

1. După pierderea scrutinului, Victor Ponta a renunţat la orgia apariţiilor la televizor. Drămuirea intervenţiilor publice, decizie salutară şi – cred – plină de sacrificii la un personaj ahtiat după publicitate, s-a dovedit benefică. Pentru că nu mai vorbise de mult, eram curios să aflu opiniile lui Victor Ponta asupra unor chestiuni şi întîmplări ivite în ultimul timp pe scena noastră politică.

2. Interviurile lui Victor Ponta, din 16 noiembrie 2014 pînă acum, au fost acordate televiziunilor de casă – Antena 3 şi România tv. Premierul a preferat pînă acum întrebărilor incomode, chiar dacă corecte, întrebările gen Mihai Gâdea, nu-i aşa că sunteţi prea Împăratul Napoleon pentru naţiunea asta doar de domnitori?, dar mai ales privirea umedă, de căţeluşi de pluş cu senzori, a moderatorilor de la Antena 3, cînd își ivește el persoana. De data asta, televiziunea era B1, un post critic faţă de Victor Ponta, iar autorul interviului Dan Andronic, directorul Evenimentului zilei şi un analist lipsit de amabilități cu interlocutorul.

3. Dan Andronic s-a remarcat în ultimul timp ca director de ziar şi analist. Faţă de aceste ipostaze, mulţi jurnalişti o consideră pe cea de autor de interviuri, inferioară. Astfel că aventura lui Dan Andronic pe un teren, de regulă, arondat fătucelor, m-a făcut curios.

4. Dintre vedetele scenei noastre politice, Traian Băsescu şi Victor Ponta au parte de un orizont de aşteptare intens din partea mulţilor lor adversari. La Traian Băsescu se aşteaptă momentul cînd va fi arestat, iar la Victor Ponta, momentul cînd va fi debarcat din toate funcţiile. Era normal în aceste condiţii să urmăresc interviul nu numai în planul răspunsurilor propriu zise, dar şi în cel al stării de spirit, mărturisite de interlocutor şi prin altceva decît cuvinte.

Nu sînt un entuziast al interviului înregistrat. Gîndul că nu se transmite în direct micşorează tensiunea care se iveşte instinctiv cînd ştii că tot ce faci şi spui s-a dus fără întoarcere, deoarece nu mai urmează montajul.

Interviul cu Victor Ponta a fost înregistrat pentru a fi transmis sîmbătă noaptea. Lipsurile ivite din răceala înregistrării au fost compensate de posibilitatea filmării cu mai multe camere. Astfel că, în cazul lui Victor Ponta, o cameră l-a urmărit nemilos în plim-plan, oferindu- ne şansa de a-i vedea şi expresiile feţei.

Dincolo de răspunsuri, Victor Ponta mi-a lăsat impresia unui personaj obligat să meargă pe ouă. Față de toată lumea, dar mai ales față de Klaus Iohannis.

Nu numai că răspunsurilor le-a lipsit ascuţimea care, înainte de scrutin, agăţa presa, dar, mai mult, fixismul feţei, absenţa strălucirii de inteligenţă din priviri, răspunsurile scurte, deseori reduse la clişee, evitarea întrebărilor incomode, cum a fost cea despre denunţurile din închisoare ale lui Viorel Hrebenciuc – au dezvăluit un Victor Ponta crispat, obsedat ca nu cumva să spună ceva care ar putea declanşa scandal, într-un cuvînt, un personaj al cărui vis e să pară cît se poate de pitit, astfel ca opinia publică să nu creadă că e înalt.

Victor Ponta a pierdut scrutinul prezidenţial.

Totuşi, el a obţinut peste cinci milioane de voturi.

Aceste voturi au fost nu numai pro- Ponta, dar şi anti-Iohannis şi, mai ales, anti-PNL.

Acest electorat aşteaptă de la Victor Ponta să-i fie purtător de cuvînt faţă de Klaus Iohannis şi faţă de forţele care l-au adus pe acesta la Cotroceni.

Victor Ponta şi-a dezvăluit, sîmbătă seara, uriaşa vulnerabilitate pe care o are ca preşedinte de partid şi ca premier faţă de Klaus Iohannis: 1) Spaima cumplită, răvăşitoare de a nu lăsa impresia o clipă că e altfel decît în armonie cu Klaus Iohannis. 2) Complexul împărtăşit faţă de cel care l-a înfrînt în alegeri.

Desigur, Victor Ponta a susţinut intens pînă acum că războiul dintre el şi Traian Băsescu şi-a avut cauza în personalitatea lui Traian Băsescu. Aserţiune falsă, deoarece şi el, Victor Ponta, a avut tot interesul să întreţină războiul cu Traian Băsescu. Pe de o parte, pentru că Bogdan Teodorescu i-a impus asta ca temă de campanie, pe de alta, pentru că însăși poziția de lider al Stîngii îl ducea inevitabil la un război cu liderul Dreptei.

Acum, Victor Ponta are interesul să arate că nu el era de vină în războiul cu Traian Băsescu. Însă, aşa cum exagera în relaţia cu Traian Băsescu, căutînd Scandalul cu lumînarea, exagerează acum în relaţia cu Klaus Iohannis, căutînd armonia cu lumînarea. Klaus Iohannis reprezintă la Cotroceni partea Dreaptă a eşichierului politic.

Fie şi din acest punct de vedere, Victor Ponta ar trebui să aibă şi unele divergenţe publice cu preşedintele.

Dar nu numai atît.

Acţiunea lui Mircea Geoană e mult mai serioasă decît lasă impresia. În înţelegere cu liderii PNL, Mircea Geoană lucrează intens la formarea unui Grup parlamentar care, la Moţiunea de cenzură, să încline balanţa în favoarea PNL, creînd o nouă majoritate.

Izbînda lui Mircea Geoană depinde, însă, crucial, de relaţia dintre Klaus Iohannis şi Victor Ponta. Mircea Geoană are nevoie ca de aer de un gest public prin care Klaus Iohannis să arate PSD-iştilor că nu-l mai vrea premier pe Victor Ponta.

Ştiind asta, Victor Ponta se dă peste cap pentru a dovedi că e în armonie cu Klaus Iohannis.

Una dintre realizările lui Dan Andronic a fost întrebarea în urma căreia Victor Ponta a dezvăluit viziunea sa despre împărţirea Puterii în România de azi. Klaus Iohannis reprezintă, ca Preşedinte, 6 milioane de alegători. El, Victor Ponta, reprezintă, ca premier, 5,5 milioane de alegători. Împărţirea Puterii presupune însă poziţii egale ale celor doi: Klaus Iohannis şi Victor Ponta. Interviul de sîmbătă seara mi-a confirmat bănuiala că între cei doi nu există egalitate.

Imaginea oferită de Victor Ponta prin acest interviu a fost de pisicuţ al lui Klaus Iohannis.

Şi nu cred că 5,5 milioane de români s-au dus la urne ca să voteze un pisicuţ.