Europa este în stare de şoc după seismul politic provocat de triumful Frontului Naţional (FN) în Franţa şi al formaţiunii antieuropene UKIP în Marea Britanie, ce dovedeşte o respingere a Uniunii Europene aşa cum este ea organizată acum la Bruxelles şi a elitelor naţionale aflate la putere, comentează agenția AFP după aflarea primelor rezultate parţiale ale alegerilor pentru Parlamentul European (PE).

Succesul euroscepticilor putea fi chiar şi mai mare în cazul unei prezenţa mai reduse la urne, contrar previziunilor aceasta crescând uşor faţă de scrutinul din 2009, de la 43% la 43,11%. Rata participării la europarlamentare este considerată un test critic pentru democraţia europeană, ea scăzând constant şi consistent începând cu anul 1979, când a fost de 62%, comentează Euractiv, publicație specializată în problematici europene.

Totuşi, în pofida puternicului avans al extremei drepte şi al euroscepticilor, dreapta conservatoare va deţine în continuare cel mai mare număr de mandate în PE. Conform primelor rezultate, din cei 751 de eurodeputaţi, Partidul Popular European (PPE) va avea 212, Partidul Socialiştilor Europeni (PES) 186, Liberalii (ALDE) 70 şi Verzii 50. Cele patru formaţiuni pro-europene scad pe ansamblu de la 612 la 523 de locuri în PE. În ce priveşte partidele eurosceptice, ele ar urma să ocupe 140 de locuri în PE, dar nu formează un bloc omogen.

În Franţa, Frontul Naţional a profitat de nivelul record de nepopularitate al socialiştilor aflaţi la putere şi a ajuns pe primul loc la scrutinul europarlamentar, obţinând un rezultat istoric de 24,96%, ce l-a adus pe prima pagină a ziarelor europene, cum este cazul publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a scris despre un “seism politic”. Astfel, Marine le Pen va avea în PE 24 din cei 74 de europarlamentari francezi şi a cerut preşedintelui Francois Hollande să organizeze alegeri anticipate, întrucât este de părere că actualul legislativ de la Paris nu mai este reprezentativ.

Opoziţia de dreapta UMP a fost votată de 20,8% dintre participanţii la scrutin, în timp ce socialiştii au confirmat scăderea de popularitate şi au obţinut numai 14%.

Trăgând primele lecţii din acest vot istoric, premierul francez Manuel Valls a cerut luni o “reorientare” a Uniunii Europene. “Sunt convins că Europa poate fi reorientată pentru a sprijini mai mult creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, ceea ce nu a mai făcut de mulţi ani”, a spus şeful executivului francez.

Şi în Marea Britanie, formaţiunea antieuropeană UKIP a reuşit să câştige alegerile cu un scor istoric de 29%, ea urmând să trimită la Strasbourg 23 dintre cei 74 de eurodeputaţi britanici. “Veţi mai auzi de noi”, a spus triumfător liderul acestei formaţiuni, Nigel Farage, făcând aluzie la scrutinul legislativ de anul viitor.

O altă surpriză s-a produs în Danemarca, unde formaţiunea anti-imigraţie Partidul Popular se situează pe prima poziţie cu aproape 27% din voturi şi va obţine 13 mandate în PE.

Deşi în uşoară scădere faţă de alegerile din 2009, conservatorii germani sunt şi acum pe primul loc, cu 35,3% din voturi, dar o formaţiune nou creată ce solicită eliminarea monedei euro (Alianţa pentru Germania -AfD) va avea şi ea şapte eurodeputaţi, iar partidul neonazist NPD a profitat de eliminarea pragului electoral şi va avea un reprezentant în PE.

În Austria, formaţiunea de extremă dreapta FPO, care speră să formeze un grup cu Frontul Naţional francez, a crescut cu 5% faţă de anul 2009 şi vine pe a treia poziţie, cu 20% din voturi.

În rândul statelor est-europene, care s-au remarcat prin absenteismul la urne, formaţiunile eurosceptice nu au avut atât de mult succes, doar micul partid anti-european polonez Congresul Noii Drepte a obţinut 7,2% din voturi (4 mandate) şi formaţiunea ultra-naţionalistă ungară Jobbik 15% (3 mandate), în Ungaria scrutinul fiind câştigat lejer de conservatorii premierului Viktor Orban.

Progresul extremei drepte este dovedit şi de intrarea formaţiunii neonaziste greceşti Zorii Aurii în PE, creditată cu 9-10% din voturi, echivalentul a trei mandate de europarlamentar. Dar în această ţară curentul eurosceptic este reflectat în special de victoria stângii radicale Syriza, condusă de Alexis Tsipras, cotată conform rezultatelor parţiale cu circa 26% din voturi.

În Spania, micile partide minoritare, precum “Podemos”, care a câştigat cinci mandate, au înregistrat progrese în detrimentul celor două formaţiuni tradiţionale, Partidul Popular şi Partidul Socialist.

În schimb, în Italia populistul Beppe Grillo a fost devansat clar de Partidul Democrat (de centru-stânga) al premierului Matteo Renzi, care a fost votat de 41,5% dintre participanţii la scrutin. Partidele de stânga au câştigat alegerile şi în România şi Portugalia, notează AFP.

Progresul forţelor anti-europene nu va schimba modul în care lucrează PE, întrucât blocul pro-european are în continuare o majoritate largă. Dar vor fi unele consecinţe pe scenele politice naţionale şi asupra modului în care liderii statelor membre vor acţiona în cadrul UE, sintetizează Jan Techau, directorul centrului de analiză Carnegie Europe.

Prima bătălie va fi cea pentru preşedinţia Comisiei Europene. Candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, a “revendicat” deja acest post, dar contracandidatul său social-democrat Martin Schulz a atras atenţia că “fără un acord cu aripa socialist-democrată din PE nicio majoritate nu este posibilă”. De altfel, liderii europeni se vor reuni marţi seară la Bruxelles pentru a găsi acel viitor preşedinte al Comisiei Europene ce are şanse să obţină un vot majoritar în noul PE, mai scrie agenția franceză, preluată de Agerpres.