Încă un baron a ajuns sub lupa DNA. Unul mai mic, din Bihor. E acuzat de o fraudă de 8,6 milioane de euro. E doar o goangă în insectarul cu politicieni corupți care ne cred pe toți foarte proști.

Procurorii DNA Bihor au descoperit ca Alexandru Kiss, vicepreședintele Consiliului Județean (UDMR), e implicat într-o fraudă cu terenuri ale județului vândute printr-o procedură viciată către niște afaceriști.

Banii cu care a fost răsplătit demnitarul local pentru aranjament au fost spălați prin diverse firme. Paguba făcută comunității este de 8,6 milioane de euro. O nimica toată, având în vedere că bunurile județului sunt ale tuturor și ale nimănui.

Domnul Kiss e un mic gândăcel intrat în marele insectar al goangelor din politică, șmecheri mai mari sau mai mici care au făcut averi fabuloase prin tot felul de escrocherii și fraude cu bani publici sau bunuri ale comunităților pe care teoretic le reprezintă. Doar teoretic, pentru că fiecare goangă din asta a văzut în demnitatea publică numai și numai o vacă bună de muls până la epuizare.

Pentru ei nu a contat că secătuiesc resursele unei comunități, crescând astfel riscul de sărăcie și blocând dezvoltarea. Nu a avut absolut nicio relevanță faptul că încalcă vreo lege. Nu i-a împiedicat nicio secundă vreun principiu moral.

Tot ce a contat a fost să își îndoape cât mai mult conturile, să-și ridice palatele de neam prost, să-și satisfacă financiar nevestele sau amantele și să-și schimbe cât mai des mașinile de lux.

Pentru un privitor superficial al acestui fenomen fiecare știre cu un nou baron cercetat, arestat și condamnat poate să fie un prilej de mirare.

Un spectator mai atent, care știe unde să se uite și cum să compare cifre simple, nu are nevoie de niciun dosar DNA pentru a pricepe adevăratele motive care au plasat goangele în funcții publice.

Totul este la vedere, scris negru pe alb, în declarațiile de avere ale baronilor, baroneților, voievozilor și întregii nobilimi din carton a perioadei post-comuniste care a luat locul nomenclaturii sovietico-ceaușiste din teritoriu.

Când ne spun că sunt victime politice, știind bine cum stau să le pleznească declarațiile de avere din cauza terenurilor, palatelor, bijuteriilor, tablourilor sau mașinilor de lux, toți ne iau de proști. E suficient să citești fiecare declarație de avere și să incerci să calculezi în cați ani s-ar putea cumpăra toate bunurile declarate cu salariul de funcționar al statului.

Un calcul simplu care îți arată clar realitatea.

Vicepremierul Liviu Dragnea, acest Weta Gigant din insectatul cu baroni, este exemplul perfect pentru a descrie fenomenul, dar și mecanismele absolut perverse care propulsează și mențin în sistem asfel de insecte bulimice. Weta Gigant este o lăcustă uriaș care suferă de o formă bizară de gigantism. E cea mai mare insectă descoperită până acum. Diferența de mărime dintre lăcustele normale și Weta Gigand este aproape proporțională cu diferența dintre vilele goangelor mici din insectarul cu baroni și palatul de nabab al voievodului de Teleorman.

Dragnea este un caz elocvent și din pricina sărăciei în care se sufocă aproape toate comunitățile locale ale județului Teleorman. În acest județ nenorocit, sărac lipit pământului, bătut de soartă, un demnitar local face o avere uriașă. Când e întebat de palat ne spune că totul e cinstit. Cât de proști ne crede?

Emblematic pentru mentalitatea de lăcustă a politicienilor din insectar este și traseul ”profesional” al unui astfel de baron. Un traseu despre care orice om decent din orice țară normală din lume ar spune că este imposibil.

Vă propun un exercițiu simplu, care ne va ajuta să percepem exact natura problemei. Să-l scoatem pe Dragnea din propoziție, să scoatem România și numele partidelor cu care simpatizați politic.

Să ne imaginăm o țară fără nume de pe un continent necunoscut în care ajunge demnitar local un cetățean oarecare.

Știm că cetățeanul nostru are un salariu mediu și e responsabil de soarta celei mai sărace zone din țară. Mai constatăm că același cetățean reușește în câțiva ani să-și construiasă un palat la care s-ar uita cu invidie mari industriași ai lumii. Asta în timp ce zona pe care el o ”administrează” e tot mai săracă și nenorocită.

Ar spune vreun om normal la cap și cu un minim dram de bun-simț că situația e una normală? Nu cred!  

Ce ar spune, mai departe, când ar afla că cetățeanul nostru este ”recompensat” pentru performanța administrativă cu un post în Guvern și pus responsabil peste întreaga dezvoltare regională a țării respective?

E la mintea cocoșului ce va face goanga mare devenită gigant, la fel cum e foarte simplu să pricepi din ce se hrănesc, de fapt, lăcustele când te uiți la averile imposibil de făcut din salariile de slujbași ai statului. Orice ar spune oricare dintre ei pentru a-și justifica averile obeze sunt numai expresii ale convngerii ferme că oamenii sunt proști și este ușor să fie mințiți în față.

E normal pentru un individ cu astfel de mentalitate să pretindă să fie plimbat cu lectica pneumatică când inundațiile îi lovesc comunitatea. E firesc să aibă tupeul să ceară, din poziția de vicepremier, planurile de urgență pe care nu le-a întocmit când era șeful județului calamitat.

Totul capătă o altă perspectivă când pricepi adevărata natură goangelor din insectarul cu baroni locali. E irelevant că vorbim de Dragnea, Duicu, Oprisan, Mazăre sau Sârbu. Toți sunt din aceeași specie nehalită.

Citiți și alte opinii de Mălin Bot, pe aceeași temă:

• Cum ne-a demonstrat Mircea Diaconu că 50 de ani de comunism nu se pot șterge în 25 de ani de libertate
• Gică Popescu, un camuflaj excelent pentru mafioții din politică
• Lupii din Parlament nu-şi schimbă năravul
• Învăţătoarea şpăgară, faţa hidoasă a unei mentalităţi josnice care nu trebuie tolerată

 

Află mai multe despre Mălin Bot și intră în dezbatere cu acest autor în zona de comentarii aflată mai jos pe această pagină.

 

Primul SITE DE ȘTIRI din România în care TU esti PARTENER egal cu JURNALIȘTII este evz.ro.