Să pună la bătaie o sumă mai mică de 10.000 de euro şi să înceapă lucrul cât mai repede posibil. Aceste două principii i-au ghidat pe investitorii în francize în anul care se încheie.

Franciza rămâne o reţetă bună de afaceri şi pe timp de criză. Ceea ce s-a schimbat din cauza dificultăţilor economice sunt preferinţele întreprinzătorilor români în acest domeniu. Astfel, dacă până acum doi ani ei erau atraşi de branduri străine, "acum se caută afacerile pentru care nu se scot prea mulţi bani din buzunare şi să fie uşor de operat, adică să nu dureze prea mult timp până să se poată deschide o unitate", spune Constantin Anton, preşedintele Asociaţiei Române de Franciză (ARF). Aşa se explică de ce cele mai căutate francize au fost cele ieftine.

Oamenii de afaceri români s-au orientat în special către idei de business care să coste mai puţin de 10.000 de euro. Cele mai multe cereri au fost pentru francize de fast-food, urmate de cele din zona serviciilor, pe locul al treilea situându-se francizele de retail, a declarat Constantin Anton, pentru EVZ.

Cel mai bine vândute branduri

Printre cele mai căutate şi dezvoltate francize româneşti pe parcursul anului 2010 se numără franciza de vânzare a echipamentelor şi instalaţiilor Romstal, cea în domeniul asigurărilor Millenium Insurance Broker, centrul de reîncărcări a cartuşelor pentru imprimante Eco Refill şi pariurile sportive GS BET.

La acestea se adaugă şi două francize spaniole de înfrumuseţare Nomasvello şi Cellulem Block, potrivit datelor ARF.

Francizorii care au vrut să-şi extindă conceptul în această perioadă au fost nevoiţi să atragă atenţia prin măsuri anticriză cum sunt taxe de intrare mai mici sau anumite concesii privind durata contractului ori modalităţile de plată.

Datorită faptului că au investiţii mai mici şi sunt adaptate mult mai bine nevoilor consumatorilor români, francizele autohtone domină piaţa. Acestea reprezintă aproape jumătate din cota de piaţă a francizelor din România.

Ca orice altă afacere, o franciză depinde de sectorul în care funcţionează. Astfel, unităţile care s-au închis activau, în mare parte, în domeniile puternic afectate de criză.

Cel mai mult au avut de suferit anul acesta francizele din domeniul imobiliar, al creditelor bancare, francizele foarte scumpe din zona de retail, în special cele privind îmbrăcămintea şi încălţămintea de la marile branduri, precum şi cele din zona restaurantelor de lux, spune Constantin Anton.

Francize noi în România

Mai multe francize internaţionale îşi pregătesc intrarea în România în anul care vine. Printre ele se numără câteva nume în domeniul alimentaţiei, Happy Bar&Grill din Bulgaria şi Mr. Kumpir din Turcia, dar şi în cel al îmbrăcămintei, H&M.

Din informaţiile ARF, am putea vedea, în 2011, o franciză din afară pentru tratarea dependenţei de tutun.

REŢETĂ

O afacere la cheie

Franciza este o afacere pe care o poate începe chiar şi un întreprinzător care nu cunoaşte foarte bine domeniul de activitate. Asta deoarece francizorul, cel care oferă reţeta afacerii, îi prezintă francizatului toate informaţiile de care are nevoie pentru a avea succes. Cei doi încheie un contract cu reguli stricte pe care se obligă să-l respecte.

Chiar dacă francizatul are dezavantajul că nu poate face schimbări de strategie, viziune sau concept, avantajul este că porneşte de la zero o afacere cu un succes dovedit. Primeşte de-a gata un brand consacrat şi toţi paşii pe care trebuie să-i urmeze pentru a prospera. În acest fel, riscul este mai mic.

De obicei, francizatul plăteşte pentru a intra în reţea o taxă de franciză. Pe parcursul derulării contractului, francizatul trebuie să mai plătească redevenţe, calculate ca procent din cifra de afaceri înregistrată.

Segmentul afacerilor în franciză a mers mai bine în 2010 faţă de 2009. După ce, anul trecut, companiile din acest sistem au avut o cifră de afaceri de circa 900 milioane euro, potrivit estimărilor ARF, prognoza pentru anul acesta este de 1-1,2 miliarde euro.

Anul viitor, "cred că piaţa va evolua normal, fără surprize neplăcute", spune Constantin Anton. El estimează o creştere cu circa 10-15% comparativ cu 2010.