Parisul a avertizat România că riscă să rămână mult timp în afara spaţiului fără frontiere, ipoteză care nu este exclusă de analiştii români.

Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar putea avea loc, după cel mai pesimist scenariu, şi peste trei ani, a avertizat ministrul francez pentru afaceri europene, Laurent Wauquiez, într-un interviu acordat cotidianului "Le Figaro". "Dacă cele două ţări sunt pregătite într-un an, aceasta va fi data aderării. Dar dacă nu sunt pregătite decât peste trei ani, atunci peste trei ani vor adera", a subliniat oficialul francez.

Wauquiez a explicat de ce Franţa vrea să blocheze aderarea celor două state balcanice la zona de liberă circulaţie în martie 2011. "Dacă Bulgaria şi România intră în Schengen, frontierele lor devin şi ale noastre", a precizat el. În aceste condiţii, două probleme majore "necesită o veritabilă dezbatere europeană", a apreciat Wauquiez. "Una priveşte fuxurile migratorii: 75 la sută din imigraţia ilegală în Europa trece prin această regiune din sud-estul UE. Cealaltă priveşte criminalitatea organizată: traficul de stupefiante şi de arme", a mai explicat oficialul francez.

Ministrul consideră insuficiente eforturile României şi Bulgariei în combaterea acestor fenomene şi a corupţiei la frontiere şi dă şi un exemplu concret: "De exemplu, România a redus cu 40 la sută salariile vameşilor: aceasta nu este cea mai bună garanţie că sunt total impermeabili la corupţie".

Termen realist

O eventuală aderare a României şi Bulgariei în toamna anului viitor, un termen adus adesea în discuţie, este exclusă, apreciază analistul politic Cristian Pârvulescu. "Oficialii de la Paris vorbesc despre schimbări ireversibile, acestea nu pot apărea în decurs de câteva luni", a subliniat Pârvulescu pentru EVZ.

Cel mai devreme, un aviz favorabil ar veni cam peste doi ani, a mai precizat acesta, adică după alegerile prezidenţiale şi legislative din Franţa organizate în prima jumătate a lui 2012, având în vedere sensibilitatea opiniei publice franceze faţă de chestiuni legate de siguranţa publică.

Pârvulescu a mai explicat şi reacţiile diferite pe care poziţia Germaniei şi Franţei le-a stârnit la Sofia şi la Bucureşti. "În Bulgaria, aderarea la spaţiul Schengen nu a fost un subiect de dezbatere publică, politicienii bulgari nu şi-au asumat politic acest obiectiv, spre deosebire de guvernanţii români", a subliniat analistul.

În orice caz, reacţia furibundă a Bucureştiului "a fost una eronată", în timp ce optimismul manifestat de bulgari "este o naivitate", a conchis Pârvulescu.

Europarlamentarul democrat-liberal Cristian Preda vede în declaraţiile ministrului francez pentru afaceri europene o invitaţie la negocieri. "Mesajul principal este că trebuie să negociem, să găsim o fomulă prin care poate fi generată mai multă încredere în rândul cancelariilor occidentale, pentru că acolo nu există certitudinea că fenomenul corupţiei este stăpânit la Bucureşti şi că acesta nu va produce efecte în spaţiul Schengen", a afirmat Preda pentru EVZ.

Într-o declaraţie făcută pentru RFI, consilierul prezidenţial Leonard Orban, fost comisar european, a apreciat că aderarea României la spaţiul Schengen ar putea fi amânată cu unu sau doi ani. El a subliniat că prioritară pentru Bucureşti este intrarea în Schengen cât mai aproape de data fixată iniţial, martie 2011.