Organizaţia nonguvernamentală WWF consideră că sprijinul financiar acordat pentru agricultură va trebui să demonstreze o preocupare mai mare faţă de beneficiile pentru mediu, ca obiectiv al Politicii Agricole Comune (PAC), potrivit unor recomandări făcute în acest sens.
Deşi remarcă progrese clare - cum ar fi angajamentele legate de plăţile directe - WWF solicită un buget care să se bazeze pe mai mult de o schemă de plată (Pilonul I) dedicată componentei de mediu. "WWF îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că măsurile de mediu nu sunt menţionate în propunere, deşi ele şi-au dovedit efectele benefice pe termen lung în domeniul conservării naturii", potrivit unui comunicat de presă remis astăzi. Noua PAC va propune un sistem al subvenţiilor agricole pe baze mai echitabile şi durabile, reducerea la minim a măsurilor de intervenţie pe piaţă şi încurajarea agricultorilor ce acordă atenţie protecţiei mediului şi utilizării eficiente a resurselor naturale. Subvenţiile acordate anul trecut s-au cifrat la 59,8 miliarde euro, cumulând aproape 40% din bugetul total al UE pe 2009. Se cer schimbări profunde ale politicii agricole "Dovada acestui nou angajament pentru un PAC « verde » va sta în detalii", a declarat Tony Long, directorul Biroului de Politici Europene al WWF. "Vom afla dacă vorbim de o inovaţie în zona subvenţiilor pentru ferme sau doar de o aparenţă, în funcţie de criteriile de eligibilitate ce ţin de protecţia mediului, mai exact dacă acestea se vor situa la standarde mai înalte decât cele pe care fermierii trebuie oricum să le respecte în practicile agricole. În afară de asta, este crucial să păstrăm Natura 2000, Directiva Cadru Apă, circuitele agricole şi rotaţia culturilor drept cerinţe obligatorii. Schimbările artificiale la nivelul PAC nu vor atrage nici sprijin politic, nici sprijin public în aceste vremuri dificile din punct de vedere financiar", a adăugat Long. Tony Long pune accentul pe faptul că alocaţiile bugetare nu reprezintă unicul instrument pentru administrarea terenurilor din Europa. "Se impune o implementare mai agresivă a legislaţiei de mediu existente, pentru a se evita epuizarea resurselor, prin poluarea apelor sau alte activităţi dăunătoare. Producţia agricolă europeană este responsabilă pentru 80% din consumul de apă al ţărilor mediteraneene membre UE. Cum schimbările climatice au deja efecte grave la nivel european, e timpul ca practicile agricole să devină mult mai eficiente din punctul de vedere al consumului de apă şi al resurselor naturale, în general". Sprijin concret pentru fermele mici din România "În cazul României, o furnizare clară a beneficiilor de mediu şi a bunurilor publice, în general, ar trebui să se traducă printr-un sprijin concret acordat fermierilor de subzistenţă şi semi-subzistenţă", a declarat Monia Martini, Coordonator Proiecte de Dezvoltare Rurală în cadrul WWF România. "Deşi fermele agricole foarte mici nu sunt considerate viabile din punct de vedere economic, acestea reprezintă 93% din totalul fermelor din România, utilizând 32% din terenul arabil, iar menţinerea practicilor agricole tradiţionale de către acestea asigură bunuri publice în proporţie mai mare decât sistemul convenţional. De asemenea, se impune o implementare echitabilă a bugetului, ce ar presupune aplicarea Principiului Solidarităţii între Statele Membre, a continuat Monia Martini. "Modelul istoric ce se bazează pe plăţi directe, calculate în perioada 2000-2002, dependente de productie şi care nu sunt în concordanţă cu principiile reformei din 2003 ar trebui să fie înlocuit cu un sistem regional de plată unică."
Recomandările noastre
