După ce 200.000 de români au ieşit, la final de septembrie, la "Marea Curăţenie", o organizaţie nonguvernamentală vine cu un proiect pentru a păstra România curată pe termen lung.

O organizaţie nonguvernamentală - Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD) - a dat startul unui proiect ambiţios prin care îşi propune să-i înveţe pe români să păstreze curăţenia. Asta, în contextul în care imaginea gunoiului din ţară se poate reda în felul următor: zilnic, populaţia urbană aşază pe un teren de fotbal un strat de doi metri de gunoi.

În înălţime, avertizează Ilie Brie, preşedintele CEDD. Iar afirmaţiile lui se bazează pe estimări oficiale potrivit cărora fiecare român din mediul urban produce, zilnic, un kilogram de gunoi.

Iniţiativa CEDD vine după ce reprezentanţii "Let s Do It, Romania!" - care au organizat, pe 25 septembrie, cu răţenia în arealele naturale din România - nu au primit semnale ferme de la autorităţile locale implicate în proiect. Totuşi, spune Ana Maria Hâncu, cea care s-a ocupat de comunicarea ideii ce a devenit ulterior cel mai mare proiect de implicare socială de la noi, oficialii primăriilor susţin că au în ţeles importanţa menţinerii cu răţeniei. Teoretic, pentru a face asta, autorităţile locale au la dispoziţie şi un mecanism legitim - Garda de Mediu, prin intermediul căreia îi pot sancţiona pe cei care "murdăresc" România. Practic însă, inspectorii de mediu îi pot trage la răspundere pe aceia care încalcă legea doar dacă ştiu cine sunt.

"Bombe viitoare"

"Problema gunoiului din România este una transversală, mai ales că fiecare obiect pe care îl folosim, la un moment dat se transformă în deşeu. (...) Tot ceea ce n-am realizat în materie de gestiune a deşeurilor nu reprezintă lucruri trecute, ci bombe viitoare", avertizează Ilie Brie.

În teorie, odată ce un obiect se degradează şi devine deşeu, omul ar trebui să-şi continue intervenţia asupra lui şi să-l transforme în non-deşeu. Iar asta, arată Brie, este posibil prin mai multe metode, cum ar fi: temperarea consumului excesiv, reciclare, refolosire, recuperare, donare (prin care s-ar prelungi durata de viaţă). Şi, aşa cum voluntarii care au participat la "Let's Do It, Romania!" au învăţat lecţia curăţeniei, după cum susţine Anamaria Hâncu, fiecare român trebuie să aibă răbdare şi să facă gesturi mici pentru mediu, care, cumulate, pot produce efecte mari.

"Întrebarea de care ne lovim frecvent este «Ce îmi iese dacă fac un gest precum colectarea selectivă?». Răspunsul este: «Dacă nu fac acel gest, mâine costurile de ridicare a deşeurilor vor fi mai mari». Ori deschidem ochii şi facem gestul, ori deschidem punga şi plătim, iar costurile cu gestiunea deşeurilor vor creşte în curând chiar şi de opt ori", adaugă Brie.

Potrivit acestuia, fenomenul e atât de complex, încât e nevoie de mult mai mult decât o lege dată de parlament. De asemenea, preşedintele CEDD consideră că fiecare dintre noi are un rol de jucat în procesul de gestiune a deşeurilor, de la autorităţile locale şi operatorii de salubritate, până la simplii cetăţeni.

Platforma unde pot fi reclamate neregulile

Garda Voluntarilor de Mediu (proiectul CEDD), care are drept obiectiv monitorizarea comportamentului cetăţenilor şi agenţilor economici faţă de mediu, şi-a început deja activitatea. Astfel, dacă remarcaţi disfuncţii şi nereguli privind problema mediului puteţi trimite fotografii pe platforma mentineromaniacurata. ro, unde devin automat sesizări către autorităţile locale.

Acestea trebuie să răspundă şi să comunice cum au remediat situaţia, ceea ce, de fapt, le obligă să nu mai fie indiferente la problemele de mediu din comunitate, crede Ilie Brie. În acest scop, în proiect sunt implicate Garda de Mediu şi autorităţile locale.

"Problema gunoiului din România este una transversală, mai ales că fiecare obiect pe care îl folosim, la un moment dat se transformă în deşeu.", ILIE BRIE, preşedinte, Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă

BILANŢ

"Let's Do It, Romania!", un început foarte bun

Concluzia organizatorilor campaniei de curăţenie "Let's Do It, Romania!" - care a scos, pe 25 septembrie, peste 200.000 de oameni din case la strâns de gunoaie -, este aceea că românii au înţeles, în sfârşit, că "un gest mic poate face o diferenţă mare". Acest lucru demonstrează că România este pregătită să se schimbe, după ani de inerţie şi indiferenţă, crede una dintre voluntarele care a demisionat de la firma la care lucra pentru a se putea implica 100% în proiect.

"Au fost multe judeţe în care am avut emoţii că nu vor ieşi oamenii la curăţenie sau că nu vor ajunge cu organizarea aşa cum ar trebui. Din fericire, au ieşit oameni la curăţenie tocmai ca să dea un exemplu şi să arate că le pasă de România", spune Anamaria Hâncu, cea care s-a ocupat de comunicare în cadrul proiectului.

Astfel, cel mai mare număr de "voluntari" mobilizaţi s-a înregistrat în judeţul Braşov (15.000), urmat de Cluj (13.000) şi de regiunea Bucureşti-Ilfov (11.000).

Importantă e continuitatea

Odată arealele naturale eliberate de gunoaie, provocarea este să se păstreze curăţenia, iar efortul celor 200.000 de români să nu fi fost în zadar. Prin urmare, este importantă asigurarea unei infrastructuri accesibile, dar şi aplicarea legii, inclusiv amendarea autorităţilor care rămân indiferente la problemele de mediu, crede Anamaria Hâncu.

"Şi aceste lucruri nu trebuie făcute doar de «Let's Do It, Romania! », trebuie o acţiune integrată atât din partea companiilor, a autorităţilor locale şi centrale, a mass-media, a ONG-urilor, cât şi a cetăţenilor. Doar aşa putem produce acea schimbare mare. «Let's Do It, Romania!» a fost un început foarte bun. Trebuie să ştim cum să ducem mai departe acest spirit împreună", conchide Hâncu.