Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei ar putea trece în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara cel mai devreme în ultima lună a acestui an. Termenul anunţat în aceată primăvară de ministrul culturii, Kelemen Hunor, şi anume luna august, a fost depăşit "din motive tehnice", potrivit autorităţilor locale din Hunedoara.
În primăvara acestui an, după o vizită făcută în Munţii Orăştiei, ministrul Kelemen Hunor anunţa că se vor începe demersurile pentru ca cetăţile dacice să nu mai fie administrate de la Bucureşti, ci de CJ Hunedoara, astfel încât acestea să poată fi cu adevărat puse în valoare atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi turistic. Un prim termen pentru finalizarea transferului drepturilor şi obligaţiilor de administrare, comunicat de acelaşi ministru, era începutul lunii august 2010. Cu toate acestea, lucrurile sunt şi acum tot la stadiul de proiect. Probleme tehnice "De la nivelul judeţului va pleca sub formă de draft un proiect către Ministerul Culturii, instituţia care, cel mai probabil, în luna decembrie îl va definitiva şi îl va supune aprobării guvernului. Ideea noastră este crearea unui parc natural şi arheologic în Munţii Orăştiei, administrat de CJ Hunedoara. În cadrul acestui parc, vor fi două componente: cea istorică şi cea de mediu. Metodologic ele vor fi subordonate ministerelor de resort, însă parcul va avea un singur manager", precizează prefectul judeţului Hunedoara, Atilla Dezsi. Prefectul a mai declarat că depăşirea termenului iniţial până la care se dorea realizarea transferului a fost provocată de probleme tehnice: "A trebuit, întâi de toate, să stabilim clar situaţia juridică a terenurilor din zonă". Hăţiş legislativ
Prefectul de Hunedoara spune că în noua formulă de organizare şi administrare, arheologii şi angajaţii Ministerului Mediului care gestionează Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina (pe teritoriul căruia se află, practic, cinci dintre cele şase cetăţi dacice - n.r.) nu vor mai ajunge în situaţia de a-şi îngreuna reciproc activitatea. Există zeci de legi, hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă şi ordine ale miniştrilor, fac referire la cetăţile dacice, monumente din patrimoniul UNESCO, şi problematica zonelor speciale de conservare a naturii, unele având prevederi care se bat cap în cap. În acest adevărat hăţiş legislativ, autorităţile locale, arheologii şi specialiştii de mediu s-au încurcat nu o dată. De multe ori scoaterea unui copac căzut peste un zid dacic s-a făcut după luni întregi de "tratative", adrese fără răspuns şi atitudini indiferente. Un exemplu recent al situaţiei încurcate a apărut în septembrie 2009, când o casă de producţie din Bucureşti a fost pusă să cheltuiască degeaba zeci de mii de euro pentru a turna câteva cadre pentru un spot publicitar la Sarmizegetusa Regia, iar după ce şi-a dus echipa de filmare în zonă, s-a trezit că aprobările primite de la Ministerul Mediului nu erau suficiente.
Recomandările noastre
