În cadrul proiectului "Ţara lui Andrei", 200.000 de elevi descoperă în joacă România, învaţă s-o respecte şi încearcă s-o aducă sub ochii adulţilor "neştiutori".

Cel puţin 200.000 de cetăţeni trăiesc în România, dar într-o altă ţară. Respectă o altă Constituţie, iar dacă se întâmplă să încalce vreunul din articolele ei, pedeapsa supremă este să facă zece flotări în faţa tuturor. Sunt cu toţii nişte patrioţi adevăraţi, ştiu imnul pe de rost, ba chiar dansează pe el.

În ţara lor, în locul blocurilor ce adună toată căldura oraşului în plină vară, se ridică brazi cât zgârie-norii, lumina nu rămâne aprinsă degeaba şi apa de la robinet nu curge în timpul spălatului pe dinţi. Printre îndatoririle lor de cetăţeni se numără plantatul copacilor, scrisul pe ambele părţi ale hârtiei şi toţi cetăţenii ei se gândesc de două ori înainte să dea print unui text.

Fac proiecte prin care încearcă să promoveze destinaţii turistice în general necunoscute chiar şi pentru semenii lor adulţi, pierduţi printre mărunţişuri şi pesimişti peste măsură. Prin toate lucrurile pe care le fac, locuitorii acestei ţări încearcă să redeseneze spaţiul mai amplu numit România, să arate că e locuibil pentru toată lumea. Această altfel de patrie, numită "Ţara lui Andrei", nu are graniţe.

Tabără creativă

"Şi care e preşedintele ţării lui Andrei?", întreabă, între doi pufuleţi, Bianca, care la 10 ani e una dintre cetăţenii de vază. "Nu există preşedinte, este o democraţie, dar fără preşedinte", răspunde Mihaela Creţu, coordonatorul programului. Bianca e mulţumită de răspuns. Probabil n-ar fi vrut să mai aibă pe cap şi organizarea de alegeri, de-abia a terminat de făcut un vas de lut care i-a mâncat toată dimineaţa. Acum şi Bianca, şi vasul din lut se odihnesc la soare, iar în spate se înalţă ca zidul unei cetăţi, brazii, la poalele cărora "Ţara lui Andrei" şi-a pus tabăra.

Amenajarea unui spaţiu special pentru izvorul din bazinul hidrografic Prejmer, plantarea de arbori în comuna Hoceni, Vaslui, localitate care datează din timpul lui Ştefan cel Mare, renovarea bisericii de lemn din Apahida, Cluj, sunt doar câteva dintre proiectele care i-au adus pe elevii de la şcoli din toată ţara în tabără.

"Ceea ce am remarcat anul acesta sunt proiectele care ies din zona de mediu şi se îndreaptă mai mult către valorile naţionale. Elevii au început să le recunoască în comunităţile lor şi le vor astfel salvate, promovate sau îmbunătăţite", spune Mona Nicolici, CSR Manager Petrom, compania organizatoare.

În căutarea cristalului fiecărui element al zilei

Până pe 5 septembrie, în localitatea Cheia, din judeţul Prahova, toţi câştigătorii competiţiei de proiecte de la "Şcoala lui Andrei" vor merge în această tabără unde, timp de o săptămână, cât va sta fiecare serie de copii, vor salva elementele importante ale vieţii: apă, aer, pământ şi foc. Asta după ce împlinesc anumite sarcini şi găsesc cristalul fiecărui element al zilei.

Pacea muntelui este spulberată din când în când de chiotele copiilor care au îndeplinit o sarcină. Îi vezi de la distanţă pentru că toţi poartă tricouri albe şi rucsacuri albastre. Una dintre echipe trebuie să salveze elementul aer. Pentru asta trebuie să fie curajoşi, să treacă peste un râu pe o punte indiană şi apoi să se întoarcă pe tiroliană.

"Ce tareee!"

Unii dintre cetăţenii lui Andrei cer bis şi se aliniază la coadă pentru a mai testa încă o dată forţa aerului. După ce le mai verifică odată echipamentul şi se asigură că au reţinut regulile, Alex, unul dintre outdoorişti, îi trimite pe tiroliană înainte să se dezmeticească prea bine. Nu de alta, dar s-ar putea răzgândi. După ce vântul le zburleşte părul, aducându-i cu un nod în stomac la destinaţie, copiilor le vine sufletul la loc, cât să spună: "Ce tareee!".

De ziua Pământului, copiii merg la muzeul de flori de mină, învaţă să facă un cort sau să folosească busola, sunt ajutaţi de un meşter olar să facă şi vase şi să le decoreze. În ziua destinată apei, copiii vizitează fabrica de apă Keia, unde văd întregul proces de îmbuteliere. Pe drumul până la fabrică, elevii din tabără învaţă cum să se orienteze prin pădure. Dar cel mai important, ei învaţă să fie cetăţeni responsabili.

"Am extins în acest an limita de vârstă şi avem şi două grupe de şcoală primară. Dar în general, avem copii între 10 şi 13 ani pentru că este vârsta cea mai potrivită pentru a asimila şi a duce mai departe. Pentru că tabăra din «Ţara lui Andrei» nu este una în sensul clasic, aici copiii şi învaţă lucruri într-un mod distractiv", explică Mihaela Creţu.

"Tinerii sunt conştienţi de ceea ce pot îmbunătăţi în comunitate"

Premiile pentru primele trei locuri se ridică la 24.000 de euro. "În contextul socio-economic actual, încercăm să susţinem cât mai mult educaţia eco-civică în şcolile româneşti, iar proiectele înscrise anul acesta ne-au arătat că avem partener de dialog în rândul elevilor şi profesorilor, că tinerii sunt conştienţi de ceea ce pot schimba sau îmbunătăţi în comunitatea lor", mai spune Mona Nicolici.

Copiii care vor să fie absolvenţi ai "Şcolii lui Andrei" pot începe chiar de acum să se gândească la un proiect pentru următoarea competiţie. Toate detaliile le găsesc pe http://taraluiandrei.ro.

"Am extins în acest an limita de vârstă şi avem şi două grupe de şcoală primară. Dar, în general, avem copii între 10 şi 13 ani, pentru că este vârsta cea mai potrivită pentru a asimila şi a duce mai departe." MIHAELA CREŢU, cetăţean al "Ţării lui Andrei"

ECHIPĂ. Cetăţenii "Ţării lui Andrei", după o expediţie de salvare a naturii

PROIECTE

Ce poate face o armată de mici ecologişti

În total, 251 de proiecte au participat la competiţie. Elevii au gândit proiecte eco prin care să reînvie locuri din comunitatea lor, uitate de autorităţi, dar şi de oameni.

• De exemplu, echipa de la Şcoala Generală Prejmer din Braşov au început să amenajeze un izvor din zonă, vor planta copaci pentru consolidarea zonei mlăştinoase şi vor amenaja un parc.

• Echipa de la Şcoala nr. 27 din Bucureşti a început o campanie de colectare a uleiului alimentar rezidual, iar elevii de la Grupul Şcolar Tehnic "Sf. Mucenic Sava" din Berca, judeţul Buzău vor să planteze nuci pe un teren ameninţat de alunecări de teren şi să salveze o bisericuţă de la începutul secolului XX.

INIŢIATIVĂ

Un grup de elevi focşăneni şi-au pus în gând să aducă turişti în jurul "Focului Viu" de la Andrieşeni, o zonă de aproape o jumătate de kilometru unde pământul este pârjolit "pe cale naturală"

Există un loc în România în care focul ţâşneşte din pământ fără să fie ajutat de vreun vreasc uscat şi vreo cremene. Unde nu ai nevoie de chibrit ca să-ţi aprinzi ţigara, nici să hoinăreşti prin pădure, riscând să dai nas în nas cu ursul, ca să aduni lemne pentru vreun foc de tabără. Nu e la mijloc niciun lucru drăcesc, care să-i sperie pe sătenii din comuna Andreiaşu, din judeţul Vrancea, unde se întâmplă fenomenul nemaiîntâlnit. Nici vreo legendă nemaiauzită nu întunecă misteriosul pământ care scuipă foc.

Este vorba despre Rezervaţia "Focul Viu", care este o sursă naturală de hidrocarburi gazoase cu aprindere spontană care se întinde pe aproape o jumătate de kilometru pătrat. Şi focurile astea care se aruncă spre suprafaţa pământului sunt înconjurate de păduri întinse de brazi, păşuni şi dealuri, la poalele cărora scot capul printre copaci casele pitice ale ţăranilor.

Peisajul de poveste i-a făcut pe elevii de la Şcoala "Ion Basgan", din Focşani, să contureze proiectul de promovare a zonei pentru competiţia "Şcoala lui Andrei".

Echipa "Învingătorilor", în căutare de turişti cu spirit de aventură

"Pricop. Prezent. Mihalcea. Absent. Alberto. Yes, of course. Chiuleşte. Şi Carabă. Şi Munteanu. Cu toţii ne încălzim aicea la focul... viu!", se distrează băieţii din echipa "Învingătorii", care s-au aşezat în semicerc în jurul focului.

Au ieşit pe locul patru în clasamentul general şi pe locul întâi în ceea ce priveşte numărul de voturi. Copiii nu se opresc aici. Vor să le spună tuturor românilor că la 45 de kilometri distanţă de Focşani găsesc un loc de vis care bate toate litoralurile şi munţii din lume. Că merită să iei la pas muntele ca să simţi în piept aerul tare şi că nici buzunarul nu te arde prea tare dacă vrei să faci o excursie de câteva zile în această zonă.

"Noi, iniţial, am vrut să reînviem festivalul de muzică populară care se organiza anual la Focul Viu şi care aduce cântăreţi şi din Republica Moldova şi turişti din tot judeţul, dar şi din afară. Ne-am gândit că festivalul e un prilej foarte bun pentru promovarea zonei. Dar autorităţile locale au oprit festivalul anul acesta, domnul primar a spus că dăunează mediului şi au stricat şi scena care era permanentă", povesteşte Bogdan Munteanu, unul dintre elevii din proiect.

Copiii şi-au luat misiunea în serios, au vorbit cu oamenii din sat care au spus majoritatea că vor înapoi festivalul. Profitând de faptul că bunicul său este din Andreiaşu, Bogdan şi-a luat colegii şi a stat şapte zile în total, încercând să se documenteze despre rezervaţie.

"Oamenii de aici sunt foarte deschişi şi chiar dacă nu există hoteluri în zonă, sigur ar fi bucuroşi să primească turişti. Fiecare om are o cămăruţă în plus. În zonă există şi o salină care poate fi vizitată, precum şi izvoare termale. Singura problemă ar fi că, atunci când plouă, drumul se umple de noroi, nu prea poţi urca", explică Bogdan.

Totodată, tocmai sălbăticia locului ar putea să-i facă pe adevăraţii iubitori de natură să vină la "Focul viu". Nu e greu deloc. Dacă vii cu maşina personală, ajungi la destinaţie pe drumul judeţean 205 A, Focşani - Andreiaşu de Jos, care urmăreşte albia râului Milcov. Dacă nu vrei să ai grija şofatului, din Focşani ai de trei ori pe zi un autobuz care merge până la Andreiaşu şi te costă doar 16 lei dus/întors.