Expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă, botezată “Dracula – voievod şi vampir” deschisă de joi pentru trei luni de zile la Bucureşti, readuce în centrul atenţiei legendele cu vampiri ce stau în spatele nemiliosului Vlad Ţepeş. Dacă străinii fac bani mulţi pe seama strigoilor, filmele şi cărţile apărute în ultima perioadă o dovedesc, noi încă aşteptăm. Ce să facem cu mitul lui Dracula?
A fost lume multă la vernisajul expoziţiei în cinstea "aprigului domnitor". Curioşi, oamenii s-au plimbat printre tablouri, au analizat portretul voievodului, adus pentru prima oară în România, dar s-au oprit preţ de mai multe minute în faţa vitrinelor cu scrisori, notiţe şi ciorne ale romanului „Dracula” de Bram Stoker. Ba chiar unii s-au şi fotografiat cu afişele din filmele cu vampiri, luând o postură demnă de un „Dracula” însetat de sânge. Iar în sala amenajată pentru proiecţii unde rulează zilnic până-n octombrie, cât e deschisă expoziţia, filmul Nosferatu – Simfonia groazei, vizitatorii au luat loc pe scaun în ciuda secvenţelor înfricoşătoare pe care le aveau în faţa ochilor. E clar, gustul pentru vampirism există. E drept că mai mult la străini decât la noi. Voievod sau vampir? După un tur al galeriei, un vizitator ne-a mărturisit încântat de experienţă că după tot ce se prezintă în expoziţie „Vlad Ţepeş pare mai mult vampir!” Alţii însă nu s-au lăsat înşelaţi. „Nu mi-am schimbat deloc părerea. Cred la fel, e voievod”. „Poate doar străinii şi tinerii mai cred că-i vampir”, ne-a spus o doamnă care totuşi a ocupat un loc pe scaun ca să urmărească filmul Nosferatu. Aşa că am oprit doi adolescenţi şi i-am întrebat ce cred „voievod sau vampir?” Voievod, au zis în cor tinerii. Doar din cauza lui Bram Stoker Vlad Ţepeş e vampir”. Cu toate acestea, ei sunt convinşi că mitul vampirismului merită să fie exploatat mai mult la Bran, unde se înghesuie străinii. O altă vizitatoare ne spune că „Vlad Ţepeş e unul dintre cei mai mari conducători europeni şi că, înainte să ne gândim la mitul lui Dracula ar trebui să învăţăm istorie şi să vedem planul de viaţă al voievodului care vroia să scape Europa de turci”. „Nimic nu a contribuit mai mult însă la conturarea viziunii de azi despre Dracula şi vampiri decât imensa producţie de adaptări cinematografice. În ultima parte a expoziţie „Dracula- voievod şi vampir” urmăreşte cum a evoluat figura lui Dracula în cinematografia mondială, prin intermediul afişelor, trailler-elor şi imaginilor din filme precum Dracula (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu Béla Lugosi), Dracula, Prince of Darkness (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), Blood for Dracula (Franţa-Italia, 1974, regia Paul Morrissay, producător Andy Warhol), Nosferatu the Vampire (RFG-Franţa, 1979, regia Werner Herzog, cu Klaus Kinski)”, spun şi cei de la Muzeul de Artă. Dacă tot există o legătură chiar şi numai în filme şi cărţi, departe de faptele istorice, între Vlad Ţepeş şi Dracula, dar şi oameni atraşi ca un magnet de vampirii noştri vă întrebăm ce-ar trebui să facă românii cu mitul Dracula?
VEZI AICI DETALII DESPRE EXPOZIŢIA "DRACULA - VOIEVOD ŞI VAMPIR".
Recomandările noastre
