"Buză de iepure" creşte următoarea generaţie de cascadori. La 68 de ani, domnu’ Sobi şlefuieşte talentele ascunse din micii infractori şi "copiii-problemă".

"Ăla mic e Stallone, sau Dumnezeu, că le dau porecle după psihicul fiecăruia. E de fier copilu’!", îşi admiră Szoby Cseh una dintre cele aproape o sută de "odrasle" care îi calcă pragul sălii de sport al Şcolii 22, din Titan, de patru ori pe săptămână, de mai bine de cinci ani.

Puştiul, Mădălin Duţă, are 13 ani, e clasa a cincea şi tocmai făcuse un salt mortal de pe un leagăn care l-a aruncat vreo zece metri până a aterizat pe o prelată. "Stallone, ce faci? Nu trebuie aşa sus! Să-l bate-ţi acasă!", o sfătuieşte amuzat Szoby Cseh pe maică-sa, o bruneţică slăbuţă care, timorată, stătea pe vine la intrarea Clubului Gladiator, de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918.

În jurul lui "domnu’ Sobi", cum îi spun şi copiii şi părinţii marelui cascador român, roiesc vreo zece adolescenţi. Îl privesc ca pe un zeu. I-a adus din stradă în sala de antrenament. Cu toţii fac parte din "Programul de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile", demarat de Szoby Cseh în colaborare cu Primăria Sectorului 3, Bucureşti. Szoby i-a învăţat să lupte, nu să se bată.

"Viaţa e un joc de inimi tari!"

"Sunt superîncântată de ce face domu’ Sobi cu el! Înainte se bătea, se certa... era toată ziua prin copacii vecinilor. Acu’, s-a mai liniştit. Şcoală, antrenamente, ia lecţii de circ, de acrobaţie...", se îmbujorează Mălina Duţă, mama lu’ "Stallone de Titan". Văzându-l pe micuţul creţ cum se aruncă în aer, Mihai, un lungan blond cu coşuri precum pistruii, se bagă la înaintare. Are mâna abia refăcută, după ce şi-a rupt-o.

"Să văd şi io, poate n-am nimic!", se milogeşte puştiul de domnu’ Sobi. Primeşte permisiunea şi sare din leagăn pe prelată. Cade ghemotoc, crezi că precis şi-a rupt ceva, dar, când deja te gândeşti că trebuie să chemi Salvarea, se ridică şi râde. "Viaţa e un joc de inimi tari. Se salvează cine poate!", îl parafrazează Szoby Cseh pe alt cascador, boemul Mircea Pascu, cunoscut din "Nemuritorii", lui Sergiu Nicolaescu.

Apoi adaugă, serios: "Prin muncă!". În jurul său, copiii se caţără, mimează lupte ca-n filmele de acţiune, sar pe saltele elastice, cad dramatic la o lovitură simulată şi se bucură atunci când cascadorul veteran îi laudă sau îi boscorodeşte.

Puştiul şi bâta

Are 68 de ani, dar arată ca "Buză de iepure", din filmele cu Mărgelatu. Nouă din cele zece degete de la mâini sunt strâmbe. Doar inelarul mâinii stângi, pe care îşi poartă verigheta, e OK. În maieu şi pantaloni scurţi, bronzat şi cu muşchii lucraţi, Szabolcs Imre Cseh, pe numele său din buletin, dă clasă multor tineri cu ore bune la sală. "Vreau o piruetă şi o lovitură cu piciorul în cap! Decuplează, nu cu genunchii moi! Nu cazi ruseşte, ca un brad în Siberia!", se enervează Szoby.

Puştiul e luat în colimator imediat de sensei Adrian Ioniţă, karatist cu centura neagră 3 DAN: "Directă şi mauaşi (n.r. - Mawashi). Ţi-e lene? N-ai mâncat azi? Vrei să dau io?", îl ia la "palme" pe Cosmin, un fost derbedeu de cartier. "Acu’ e superbăiat!", ne suflă maestrul Ioniţă. Cosmin recunoaşte, franc.

"Am familie bună, da’ io am fost copilu’ problemă. Mă băteam. Fumam. Tata Szoby m-a schimbat! Sunt băiat cuminte!“, se laudă Cosmin în timp ce învârte pe degete o bâtă cât el de mare.

PROFESORUL. Szoby Cseh, omul care vrea să transforme agresivitatea copiilor în muncă "Şmecheria mea!"

Fiecare centimetru pătrat de pe pielea lui Szoby Cseh are propia sa istorie. Zgârieturi, cicatrice, semne de tot felul îi marchează epiderma ca nişte evenimente istorice. A colecţionat cinci comoţii cerebrale, o fractură de bază de craniu şi alte cinci fracturi de coloană. De două luni şi-a băgat două şuruburi în genunchiul stâng, că şi l-a rupt după ce a "zburat" 20 de metri şi "a aterizat preferenţial". Adică prost. Asta îi învaţă Szoby Cseh pe "copiii" lui. Să cadă bine. Mai ales în viaţă.

"Am avut delincvenţi. Minori. Cu furăciuni. S-au lăsat. Nu tutun. De droguri, nici vorbă. Le-am canalizat agresivitatea în exerciţii fizice pe care le acceptă cu toate regulile. De asta e nevoie de mai multe sporturi: arte marţiale, acrobatică, alpinism, box, baschet, handbal şi cascadoria, care le include pe toate. Copilul care nu asculta de nicio regulă devine dependent de regulile sportului. Asta a fost şmecheria mea!", dezvăluie Szoby Cseh miraculosul "tratament" la care îşi supune elevii.

Nostalgia: trei ani de şcoală de corecţie

"Principalul lor defect e că sunt săracilipiţi! De cinci ani, de când am deschis Gladiator Club, nici măcar unul nu a mai avut probleme cu poliţia. Termină şcoala şi merg la liceu. Am un ţigan care a intrat la trei facultăţi. Îi învăţ să lupte cu reguli cinstite!" Szoby Cseh a fost şi el un copil-problemă. L-a costat trei ani de şcoală de corecţie. La Săcele, judeţul Braşov. Pentru o înscenare. L-a făcut pe un miliţian corupt să se împuşte singur în picior. De unde slăbiciunea... Acum e un dur.

"M-am luptat cu două directoare aici. Nu mai puteau să subînchirieze, să facă bani! Acu’ e un director, care e şi prof de sport. Şi marele noroc e cu primarul de la 3, Negoiţă. Ne asigură sponsorii. Noi nu luăm un ban de la stat, deşi e singura instituţie de genul ăsta din lume! Le dăm sandviciuri cu mezeluri, dulciuri, că au nevoie de calorii... Francezii s-au mirat de noi!", îşi umflă bicepşii munciţi inimosul Szoby Cseh.

RECUPERAŢI

"Condamnaţii" societăţii au ajuns cascadori

De 12 ani a gândit acest program de recuperare al delincvenţilor juvenili Szoby Cseh. De cinci ani l-a pus pe picioare. Mai nou, are şi o secţiune pentru copiii cu dizabilităţi psihice sau motorii.

"E uimitor să-i vezi! Nişte condamnaţi, acum, fac cascadorii, ca mine!", se entuziasmează venerabilul cascador. Circa o sută de copii pe an îl au, la şcoala din Titan, pe domnu’ Sobi ca al doilea tată. Szoby şi-a donat jumătate din onorariul pentru serialul "Inimă de ţigancă", de la Pro TV, micilor săi "gladiatori". Speră ca aceştia să-i calce pe urme.