Din cauza mizei ridicate a instituţiei, politizarea Curţii Constituţionale persistă.

Partidele fac eforturi să îşi plaseze oameni de încredere în posturi de judecători la Curtea Constituţională, în condiţiile în care această instituţie a arbitrat cele mai importante dispute politice ale ultimilor ani.

Curtea a fost înfiinţată, de la bun început, ca o instituţie cu puternic caracter politic: potrivit Constituţiei, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.

Principiul numirilor de către instituţii politice nu este pus la îndoială nici măcar de recenta propunere de modificare a Constituţiei, elaborată de preşedintele Traian Băsescu şi însuşită de premierul Emil Boc, care prevede numirea a 6 judecători de către parlament şi a celorlalţi 3 de către preşedinte.

„Arbitru” cu dublă măsură

Astfel, graţie şi unor articole constituţionale ambigue, Curtea a fost cea care a tranşat bătăliile politice esenţiale. Cel mai elocvent caz: un articol constituţional care prevede sec că preşedintele numeşte miniştrii la propunerea premierului a fost tranşat în maniere diferite de către Curte.

Într-un caz (Adrian Cioroianu) judecătorii au decis că preşedintele nu poate refuza propunerea premierului, în alt caz (Norica Nicolai) au decis că se poate opune o singură dată, motivat. În acest fel, nu au tranşat doar soarta unor candidaţi la posturile de miniştri, dar au definit pentru viitor raporturile dintre preşedinte şi premier.

Dată fiind importanţa dovedită a Curţii Constituţionale, expirarea mandatelor a 3 judecători pe 7 iunie a mobilizat partidele politice la maximum. Până în prezent, Curtea a fost dominată de judecătorii propuşi de PSD, iar PDL încearcă să răstoarne actuala majoritate, care i-a întors mai multe legi şi ordonanţe emise de guvernul Boc.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a propus PDL să împartă cele două mandate care revin Senatului şi Camerei Deputaţilor. PDL a refuzat, calculând că, pe baza majorităţii pe care o are în cele două Camere, va câştiga ambele posturi de judecători.

„Dacă PDL, ca un partid fascist, va refuza o astfel de înţelegere, noi vom lua măsurile de rigoare”, a ripostat Ponta. PSD şi PNL au decis să se susţină reciproc. Ambele partide au ales candidaţi cu vechime în politică: PSD - pe fostul preşedinte al Camerei Valer Dorneanu, iar liberalii - pe fostul ministru de externe Teodor Meleşcanu. Ambii au primit şi sprijinul neoficial al UNPR, chiar dacă acest partid este oficial la guvernare alături de PDL.

La PDL, vicepreşedintele Ioan Oltean îşi făcea şi el lobby pentru a deveni judecător constituţionalist. Până la urmă, nominalizarea PDL la Cameră a fost câştigată de fostul şef de catedră al lui Emil Boc, Ştefan Minea, iar cea de la Senat de Iulia Motoc, soţia diplomatului Mihnea Motoc, sprijinită de Palatul Cotroceni.

Defecţiuni la vot

În parlament, bătălia pentru Curte deja a degenerat. La Cameră, Valer Dorneanu (PSD), sprijinit de parlamentari din coaliţie, l-a învins pe candidatul PDL, Ştefan Minea, cu 161 de voturi contra 123.

Şefa Camerei, Roberta Anastase (PDL), a refuzat să trimită numirea lui Dorneanu la Monitorul Oficial, susţinând că era nevoie de majoritate calificată, în timp ce PSD a susţinut că era nevoie de majoritate simplă.

Membrii Biroului Permanent al Camerei s-au certat ieri vreme de câteva ore fără a lua vreo decizie legată de reprogramarea votului. Liderul PSD, Victor Ponta, a ameninţat- o pe Roberta Anastase cu Parchetul dacă nu trimite nominalizarea la Monitorul Oficial. „Dacă doamna Anastase nu respectă legile, Constituţia şi deciziile Curţii, vom apela la toate măsurile legale care ne stau la dispoziţie.“ VICTOR PONTA, preşedinte PSD

TEODOR MELEŞCANU - PNL

• A îndeplinit funcţia de ministru de externe în guvernul Văcăroiu- PSDR, în perioada 1992-1996, şi pe cea de ministru al apărării naţionale în guvernul Tăriceanu-PNL, în aprilie 2007-decembrie 2008.

• Membru al Senatului în legislatura 1996-2000, a fost ales atunci pe listele PDSR. A plecat din acest partid în 1997 şi a înfiinţat Alianţa pentru România (ApR).

• După ce ApR nu a trecut pragul parlamentar, a fuzionat cu PNL, iar în 2004, a fost ales senator pe listele Alianţei D.A.

IULIA MOTOC - PDL

• Este sprijinită de preşedintele Traian Băsescu, deşi candidatura ei a fost depusă oficial de grupul PDL din Senat.

• Iulia Motoc a făcut parte din Comisia prezidenţială pentru modificarea Constituţiei, iar soţul ei, Mihnea Motoc, este şeful reprezentanţei României la UE.

• Mai mulţi senatori PDL au recunoscut, neoficial, că nu au ştiut nimic de această nominalizare.

VALER DORNEANU - PSD

• Fost procuror înainte de 1989, Valer Dorneanu (PSD) a deţinut mai multe funcţii politice după 1990.

• A fost consilier pe probleme de legislaţie al preşedintelui Ion Iliescu, ministru pentru relaţia cu parlamentul în guvernul Văcăroiu.

• Cariera sa politică a culimnat cu funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, între 2001 şi 2004.

• Dorneanu este în prezent vicepreşedinte al Consiliului Naţional al PSD.

ŞTEFAN MINEA - PDL

• Nu este membru PDL, dar a fost nominalizat pentru că a fost şeful de catedră al lui Emil Boc, la Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.

• Pentru a-l impune pe Minea, Emil Boc a retezat toate discuţiile din PDL despre candidatura lui Ioan Olteanu sau despre cea a lui Flavius Baias.