Obiectul de artă a fost sustras, luna trecută, din clădirea împărţită de Muzeul „George Enescu” şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor. Oficialii aruncă vina dintr-o cameră în alta.

Mai vechile neînţelegeri dintre cele două instituţii de cultură care împart Casa „George Enescu”, din Capitală, au uşurat misiunea unui hoţ de obiecte de artă. Statueta „Pro Merito” - realizată de sculptorul francez Emile Picault şi dăruită lui Enescu de Orchestra Ministerului Instrucţiunii Publice - a dispărut luna trecută dintr-un spaţiu expoziţional al muzeului care poartă numele compozitorului. Din neglijenţa conducerii muzeului, spun reprezentanţii Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (UCMR), care funcţionează într-o aripă a clădirii.

Din cauza lăcomiei UCMR, care administrează întregul spaţiu, susţine, de cealaltă parte, conducerea muzeului. Cele două instituţii funcţionează din 1956, cu pauze, în clădirea de pe Calea Victoriei, iar de atunci divergenţele au fost numeroase. Acum, conflictul se poate înteţi dacă ministrul culturii, Kelemen Hunor, se ţine de cuvânt şi reuşeşte să paseze administrarea clădirii de la UCMR la Muzeul „George Enescu”.

Pentru asta, trebuie să desfacă un contract pe 30 de ani, care îi pune într-un avantaj clar pe compozitori. Preşedintele UCMR, Adrian Iorgulescu, spune că asta ar presupune nerespectarea unor clauze şi ameninţă că va face toate de mersurile ca imobilul să reintre în posesia familiei compozitorului.

O zi de luni, în două variante

Cert este faptul că, pentru cel care a furat statueta dragă lui Enescu, n-a fost prea greu: în acea după-amiază, la UCMR - „vecina” Muzeului „George Enescu” - se ţinea o adunare. Aşa că hoţul a profitat şi a intrat în sala de expoziţii, a pus obiectul sub haină şi dus a fost. Statueta, în valoare de 5.000 de euro, nu face parte din patrimoniul naţional.

„Furtul s-a petrecut pe 26 aprilie, într-o zi de luni, când muzeul e închis. Individul a profitat de context - o întrunire la UCMR -, s-a refugiat în hol şi a aşteptat momentul prielnic, când portarul a mers la toaletă”, spune directoarea muzeului, Laura Manolache. De altfel, susţine aceasta, angajaţii instituţiei pe care o conduce nu au nici măcar chei de la poartă şi se află la mila UCMR: „Ne-au fost confiscate în urmă cu un an şi jumătate”.

Rezumatul acelor clipe, făcut de Adrian Iorgulescu, arată substanţial diferit: hoţul a intrat direct pe uşa muzeului, a înşfăcat statueta şi a plecat liniştit. „Sunt intrări diferite. Înseamnă că muzeul nu era închis. Din câte ştiu eu, portarul fusese trimis chiar de doamna directoare ca să-i cumpere de mâncare”, spune Iorgulescu. ANCHETĂ DIFICILĂ

Imaginile, greu de descifrat

Până să se afle vinovaţii, ministrul culturii, Kelemen Hunor, are ceva presupuneri în legătură cu autorul furtului: „Cred că cel care a furat statueta cunoştea foarte bine muzeul. Altfel, n-ar fi putut s-o facă dispărută în zece secunde”. În paralel cu ancheta poliţiei, Hunor a cerut una şi din partea Corpului de Control al ministerului şi o alta coordonată de conducerea muzeului.

Probleme se vor găsi, asta e clar încă de pe acum: sistemul de supraveghere a sălilor nu este pus la punct. „Avem şi un sistem de avertizare audio, dar spaţiul în care acţionează nu poate fi separat de cel al birourilor, aşa că nu poate fi acţionat”, precizează directoarea muzeului, Laura Manolache. Nici cu partea video muzeul nu stă prea bine: există imagini înregistrate de camera de supraveghere din sala respectivă, însă sunt neclare şi nu le-au fost de prea mare ajutor poliţiştilor: acum, la peste două săptămâni de la furt, încă se încearcă descifrarea lor.

Preşedintele UCMR, Adrian Iorgulescu, spune că şi camera de supraveghere care a surprins imaginea hoţului - bună sau rea - aparţine instituţiei pe care o reprezintă. „E vorba clar despre faptul că muzeul n-a luat măsurile necesare pentru prevenirea unui furt”, explică Iorgulescu. Acesta acuză şi faptul că muzeul n-a inclus obiectul de artă dispărut în patrimoniul naţional, deşi ar fi îndeplinit condiţiile necesare.

EVENIMENTE

„Cutremure” la Noaptea Muzeelor

Azi, muzeele bucureştene se pregătesc cum pot mai bine pentru ediţia din acest an a Nopţii Muzeelor. Spre exemplu, Muzeul Naţional de Artă al României le pregăteşte vizitatorilor un tur al Galeriei Naţionale, respectiv al Galeriei de Artă Europeană. Programul începe sâmbătă, la ora 16.00, şi se încheie duminică, la ora 4.00.

Muzeul Ţăranului Român (MTR) propune trei expoziţii temporare. Două aduc la Bucureşti artă populară mexicană, respectiv picturi ţărăneşti din China. Cea de-a treia este o expoziţie-manifest, intitulată „www.distrugeri.ro”, care prezintă locuri ignorate şi vandalizate ale oraşului.

Un eveniment aparte, organizat de European Comision for Humanitarian Aid (ECHO), le propune bucureştenilor o incursiune prin modulele unui Labirint Umanitar care reproduc fidel cele mai puternice calamităţi, fie ele naturale sau provocate de om: tsunami, conflict armat, cutremure şi foamete. Acestea vor fi amplasate la MTR, la Muzeul Municipiului Bucureşti, la cel de Geologie şi la Muzeul de Artă Contemporană.