În noaptea de 25 spre 25 martie, țara noastră revine la ora de vară, astfel ora 3:00 va deveni ora 4:00. Concret, ziua de duminică devine cea mai scurtă din an, având doar 23 de ore.

Astfel, prin raportare la Greenwich Mean Time (GMT) (care reprezintă acelaşi fus orar ca şi Coordinated Universal Time – UTC), ora României ajunge la o diferenţă de plus 3 ore. În fapt este improprie denumirea de trecere la „ora de iarnă” sau „ora de vară”, ci mai degrabă, de „Timpul Legal Român”. Pe plan național există deja un proiect de lege privind renunţarea la trecerea la ora de vară, care a fost depus în Senatul României.

Uniunea Europeană a decis să nu se mai facă trecerea la ora de vară, dar decizia încă nu se aplică. Este necesar ca această decizie să fie acceptată de toate statele membre, pînă atunci nu se modifică nimic! Iniţiatorul susţine că, potrivit Parlamentului European, această trecere la ora de vară are efecte negative asupra sănătăţii.

„Potenţialele efecte negative inclusiv asupra sănătăţii populaţiei ale modificării bianuale ale ore au fost subliniate inclusiv la nivelul Parlamentului European, solicitându-se prin vot majoritar o rezoluţie la nivelul Consiliului European pentru revizuirea regimului actual al orei de vară”, precizează iniţiatorul în expunerea de motive, deputatul PMP Marius Paşcan.

Parlamentul European a cerut recent Comisiei Europene o evaluare ”în profunzime” a avantajelor şi dezavantajelor schimbării orei în mod semestrial şi să prezinte ”dacă este necesară” o revizuire a directivei care o organizează în cadrul Uniunii Europene.

Cum a apărut ideea schimbării orei?

În 1895, entomologul George Vernon Hudson din Noua Zeelandă avea nevoie de mai mult timp pentru a studia insectele şi a propus utilizarea luminii solare mai mult timp. De aici a mai fost doar un pas. Ideea, însă, a apărut în eseul intitulat „Un proiect economic”, realizat de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în anul 1784, pe tema consumului de lumină naturală şi artificială. Aflat ca delegat american la un congres la Paris, Franklin a adus în discuţie câteva idei despre cum ar putea Franţa să maximizeze consumul de lumină naturală în detrimentul celei artificiale, având ca scop economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. Au urmat secole în care întreaga lume a încercat să găsească soluţii de economisire a energiei, pornind tocmai de la ideile enunţate de Benjamin Franklin, scrie Rador.ro. 

Prevederi legale au fost aplicate pe perioada Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa, apoi s-a propus de mai multe ori standardizarea generală la nivel european şi aplicarea unor prevederi similiare în SUA, în cel de-Al Doilea Război Mondial, în perioada 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.

Ţara noastră a adoptat în anul 1932 Legea pentru stabilirea orei oficiale în România, care prevedea ca date de schimbare a orei 22 mai şi 2 octombrie, apoi, în perioada 1933 – 1940, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie, până în prima duminică a lui octombrie.

Cum ne afectează fizic?

Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale. „Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord”, spune Yang.

Un studiu australian din 2008 a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. O altă cercetare realizată în 2008, în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.

Studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.

Anecdote, întâmplări hazlii, ciudăţenii

Trecerea la ora de vară a creat în timp multe momente hazlii. Spre exemplu, un american, născut imediat după miezul nopţii, a scăpat de participarea la războiul din Vietnam datorită faptului că a invocat că ziua lui de naştere trebuie calculată după timpul standard, folosit în statul natal Delaware, şi nu după timpul de vară. Din acest motiv, oficialii din armată au convenit că el s-a născut cu o zi mai devreme, ceea ce l-a avantajat, deoarece cei născuţi în ziua astfel calculată nu erau luaţi la război, mai scrie sursa citată. 

În anul 2006, când utilizarea orei de vară s-a încheiat cu câteva zile înainte de Halloween (31 octombrie), ceea ce a dus la mai multe accidente suferite de copiii care au încercat să sărbătorească după lăsarea serii. Ca urmare, autorităţile americane au promulgat în anul următor o lege prin care ora să se schimbe la 1 noiembrie, astfel încât în noaptea de Halloween să existe suficientă lumină naturală pentru copiii dornici de joacă.

Schimbarea orei a dus şi la evitarea unei tragedii în Israel în anul 1999, atunci când teroriştii palestinieni au programat o bombă pentru o anumită oră, pentru a arunca în aer două autobuze cu civili. Doar că teroriştii nu au ţinut cont de revenirea la timpul standard în Israel, astfel că bomba a explodat cu o oră mai devreme şi nu a avut pagubele scontate de terorişti.