Zicala ”nu știi să prețuiești ce ai până când nu pierzi acel lucru” pare să devină mai relevantă ca niciodată în era digitală, arată o nouă cercetare realizată de Kaspersky Lab, care sugerează că, deși oamenii susțin că înțeleg valoarea datelor proprii, în realitate nu le apreciază decât atunci când le pierd.
Dacă era de așteptat ca pe utilizatori să îi treacă toate transpirațiile atunci când credeau că au pierdut informații importante, surpriza a fost că nivelul de transpirație nu a scăzut foarte mult atunci când au aflat că și-au pierdut și informațiile stocate pe telefoanele mobile, computere sau tablete. În schimb, temperatura din vârful nasului a scăzut atunci când a fost simulată pierderea unor date importante. Acest indicator fizic al nivelului de stres a arătat că respondenții “îngheață”, literalmente, de frică. Temperatura măsurată pe vârful nasului a scăzut, însă și atunci când respondenții credeau că și-au pierdut datele neimportante, iar diferența nu a fost așa de mare precum s-au așteptat psihologii. De asemenea, la măsurarea mimicii, experimentul a detectat expresii triste atunci când au fost simulate pierderi de ambele feluri: atât ale informațiilor importante, cât și a celor neimportante.
Pentru studiu, Kaspersky Lab a lucrat cu psihologi de la Universitatea Wuerzburg, Germania, care au măsurat reacțiile fizice ale oamenilor la pierderea datelor. Pe parcursul testărilor, psihologii au măsurat, printre altele, modificările glandelor sudoripare ale pielii.
În cadrul experimentelor, oamenii au fost de acord că cele mai importante informații personale (fotografiile și video-urile personale cu ei înșiși) sunt și cele care le-ar cauza cele mai mari neplăceri dacă le-ar pierde. Totuși, oamenii au fost surprinzător de afectați și în cazul pierderii unor informații considerate mai puțin importante. De exemplu, perspectiva pierderii detaliilor de contact este cea mai stresantă dintre toate, ajungând în top 3 cele mai neplăcute tipuri de informații care ar putea fi pierdute, în ciuda faptului că detaliile de contact au fost clasate, în general, mult mai jos, după criteriul ”importanței” lor.
Astfel, studiul a arătat contradicțiile dintre importanța pe care oamenii o acordă datelor și neplăcerea experimentată atunci când își pierd informațiile care, la început, nu le-au părut atât de valoroase.
Același comportament a fost întâlnit de-a lungul altor două experimente, acestea arătând că oamenii resimt transpirații reci și arată îngrijorați la gândul pierderii datelor, dar diferențele în activitatea glandelor sudoripare, ale temperaturii măsurate pe vârful nasului și ale expresiilor de tristețe au fost surprinzător de mici atunci când comparăm pierderea datelor importante și a celor neimportante. Acest lucru demonstrează că și datele neimportante provoacă neplăceri fizice atunci când sunt pierdute, respondenții dându-și seama cât de însemnate sunt pentru ei doar atunci când au crezut că le-au pierdut.
Recomandările noastre
