Sevil Shhaideh vrea să modifice o lege dată de Ceauşescu

Sevil Shhaideh vrea să modifice o lege dată de Ceauşescu

Ministrul Dezvoltării, Sevil Shhaideh, vrea să modifice legea Republicii Socialiste România. Proiectul de lege se află în dezbatere pe pagina de internet a ministerului.

Experţii angajaţi în ministerul Dezvoltării, condus de Sevil Shhaideh, au elaborat un proiect de lege privind modificarea legii Republicii Socialiste România, pe motiv că organizarea administrativ-teritorială din anul 1968 și până în anul 1989 a suferit modificări, îndeosebi la nivel de comune şi oraşe. După anul 1990, principala tendință privind evoluția unităților administrativ-teritoriale o constituie gradul de fragmentare la nivel local, prin multiplicarea numărului de comune, orașe și municipii.

De ce vrea Sevil Shhaideh să modifice legea privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România: "Prin promovarea acestui proiect de lege se realizează astfel o actualizare a situației numărului, denumirii și componenței unităților administrativ-teritoriale care va putea fi folosită în mod oficial, în special, în activitatea curentă a autorităților administrației publice centrale și locale și se parcurge o etapă tehnică premergătoare procesului de reorganizare administrativ-teritorială", se specifică în proiectul de modificare al legii.

Care sunt motivele penru care vrea să modifice legea:  

Organizarea administrativ-teritorială din anul 1968 și până în anul 1989 a suferit modificări, îndeosebi la nivel de comune şi oraşe. După anul 1990, principala tendință privind evoluția unităților administrativ-teritoriale o constituie gradul de fragmentare la nivel local, prin multiplicarea numărului de comune, orașe și municipii.

Astfel:

  • unele comune au fost înființate prin desprinderea acestora din comunele existente, în majoritatea cazurilor pe baza antecedentelor istorice;
  • unele comune au fost declarate orașe și  unele orașe au fost declarate municipii în condițiile îndeplinirii, în majoritatea cazurilor, a cerințelor minimale ale statutului urban, potrivit Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, cu modificările și completările ulterioare.

Toate aceste modificări ale Legii nr. 2/1968 s-au realizat prin consultarea,  în prealabil, a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendumuri locale, organizate potrivit prevederilor legale în vigoare și a căror rezultate au fost valabile și favorabile.

Legea nr. 2/1968 nu a mai fost republicată din anul 1981, dar a fost modificată prin aproximativ 200 de legi de modificare, majoritatea fiind adoptate după anul 1989. Deși denumirile oficiale ale tuturor localităților sunt stabilite prin lege, în practica curentă se întâlnesc situații în care scrierea acestora se face incorect, acest fenomen având un caracter național.

Având în vedere numeroasele modificări legislative intervenite din anul 1981 și până în prezent, care au dus la modificări privind componența, denumirile și statutul unităților administrativ-teritoriale și ținând cont că, în principal, autoritățile administrației publice centrale și locale și chiar organizații neguvernamentale folosesc în activitatea curentă date cu privire la organizarea administrativ - teritorială a țării, se impune soluționarea acestor deficiențe prin actualizarea componenței și denumirilor unităților administrativ-teritoriale, cuprinsă în anexa la prezentul proiect de lege.

În cadrul analizei în vederea elaborării anexei la proiectul de lege au fost consultate cele 41 de instituții ale prefectului. Prin adresele primite de la unele dintre aceste instituții a fost semnalată situația satelor depopulate și a satelor desființate ca urmare a realizării unor obiective industriale pe teritoriul acestora și strămutarea populației respective. Deși, de facto, aceste sate nu mai sunt populate,  nu a existat nici un act normativ de modificare a Legii nr. 2/1968 care să aibă ca obiect de reglementare unificarea administrativă a satelor depopulate  cu alte localități componente a unităților administrativ-teritoriale respective.

Având în vedere că pentru realizarea unificării administrative a acestor sate cu alte localități din componența unităților administrativ-teritoriale, în discuție, prin Legea nr. 351/2001 este asigurată posibilitatea legală pentru  inițierea unei astfel de proceduri și consultarea populației prin referendum local, se constată că nu a existat voința autorităților administrației publice locale pentru inițierea unor astfel de consultări și ulterior inițierea proiectelor de acte normative.  Prin urmare, în anexa la proiectul de lege au fost înscrise și aceste localități. 

Exemplificăm mai jos câteva din cazurile semnalate de instituțiile prefectului:

  • la judetul Brăila sunt depopulate:

     - satele  Nicolești și Gura Gîrluței de la comuna Berteștii de Jos;

     - satul Filiu de la comuna Bordei Verde;

     - satul Bumbăcari de la comuna Dudești;

     - satul Brădeanca de la comuna Jirlău;

     - satul Nedelcu de la comuna Mărașu;

     - satele Deșirați și Nicolae Bălcescu de la comuna Scorțaru Nou;

     - satul Morotești de la comuna Unirea.

  •  la județul Timiș sunt depopulate:

     - satul Bunea Mică de la orașul Făget;

     - satul Cireșu Mic de la comuna Criciova.

    - etc.

În cazul legilor prin care s-au declarat ca orașe unele comune și nu au fost stabilite în mod explicit, care sunt satele din componența comunei care trec la statutul urban ca localități componente și care sunt satele care rămân la statutul rural ca sate aparținătoare noului oraș, în anexa la proiect, satul – reședință al fostei comune a fost înscris ca localitate – reședință a noului oraș, iar restul satelor au fost înscrise ca sate aparținătoare noului oraș.

Exemplificăm mai jos câteva din aceste cazuri:

 

  •  la județul Bacău, comunei Dărmănești i s-a acordat statutul de oraș prin efectul 

     Decretului-Lege nr. 38/1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea

     administrativă a teritoriului țării;

  • la județul Brăila, comunelor Însurăței și Ianca li s-a acordat statutul de oraș prin efectul

    Decretului-Lege nr. 38/1990;

  • la județul Ilfov, comuna Otopeni a fost declarată oraș prin Legea nr. 220/2000;
  •  la județul Alba, comuna Baia de Arieș se declară oraș prin Legea nr. 18/1998, comuna
  •     Teiuș se declară oraș prin Legea nr. 66/1994; etc.

Având în vedere că prin unele  legi  de modificare a Legii nr. 2/1968 s-au făcut și modificări implicite cu privire la denumirea unor unități administrativ - teritoriale precum și pentru satele și localitățile componente ale acestora, în ceea ce privește scrierea cu „â” în loc de „î”, în anexa la proiect, au fost păstrate aceste schimbări, respectiv aceste denumiri s-au înscris cu „â”. 

Exemplificăm mai jos câteva din aceste cazuri:

  • la judetul Argeș

              -   oraşul Cîmpulung a fost declarat municipiul Câmpulung prin Legea nr. 104/1994.

            Implicit denumirea și reședința acestei unități administrativ-teritoriale au fost

            schimbate în „Câmpulung”; 

  • comuna Vultureşti  a fost înfiinţată prin Legea nr. 341/2003, prin reorganizarea

    comunei Hîrtieşti. Implicit denumirea satului Bîrzești s-a schimbat în ”Bârzești”, 

    sat în componența comunei Vulturești iar denumirea comunei și a satului de

    reședință a comunei Hîrtiești, reorganizată, s-a schimbat în „Hârtiești”;

  • comuna  Râca a fost înfiinţată prin Legea nr. 185/2003, prin reorganizarea

    comunei Popeşti. Implicit denumirea satului Rîca s-a schimbat în „Râca”și a

    devenit satul de reședință a noii comune Râca;

- la județul Bihor - comuna Sânnicolau Român a fost înfiinţată prin Legea nr. 102/2003, prin reorganizarea comunei Cefa. Implicit s-a schimbat denumirea satului Sînnicolau Român în „Sânnicolau Român”; etc.

Pentru punerea în acord a legii cu prevederile legislative în domeniu și înlocuirea în anexa la Legea nr. 2/1968  a denumirii și componenței unităților administrativ-teritoriale cu datele actualizate potrivit legilor de modificare a Legii nr. 2/1968 a fost identificată soluția juridică.

Schimbări preconizate:

S-au analizat cele aproximativ 200 de legi de modificare a Legii nr. 2/1968 prin care:

  • au fost schimbate statutele unor orașe sau comune, prin declararea unor orașe – municipii și 

  a unor comune – orașe;

  • au fost înființate comune noi prin reorganizarea altor comune;
  • au fost schimbate denumirile unor unități administrativ-teritoriale, sate și localități

   componente ale acestora.

În urma analizei s-a actualizat componența unităților administrativ-teritoriale prevăzute în Anexa – „Organizarea administrativă a teritoriului pe judeţe” la Legea nr. 2/1968  în ceea ce privește localitățile componente ale municipiilor și orașelor, satele ce aparțin acestora și satele componente ale comunelor,  precum și scrierea corectă a denumirii localităților componente ale unităților administrativ-teritoriale, pe județe. 

Față de textul actual al Legii nr. 2/1968 s-au făcut unele modificări pentru actualizarea terminologiei utilizate și punerea în acord a noii reglementări cu legislația în vigoare. În Anexa la Legea nr. 2/1968 componența unităților administrativ-teritoriale nu a fost modificată, fiind doar actualizată cu modificările intervenite anterior prin legile de modificare iar  în cazul unor unități administrativ-teritoriale denumirile au fost scrise cu litera „â” în loc de litera „î”și s-a realizat îndreptarea unei erori materiale.

Eroarea materială s-a realizat prin Legea 531/2002 privind înfiinţarea comunei Șimișna, judeţul Sălaj, de modificare a Legii nr. 2/1968. Astfel, la comuna reorganizată Rus, denumirea satului „Buzaș” a fost înscrisă eronat „Buziaș”. Pentru înlăturarea erorii materiale în anexa la proiect denumirea acestui sat a fost înscrisă ”Buzaș”.

Pentru restul unităților administrativ – teritoriale, precum și sate și localități componente ale acestora, pentru care nu au existat acte normative de modificare a denumirii acestora prin înlocuirea literei „î” cu litera „â” se propune  introducerea la art. II a unei reglementări unitare  pentru schimbarea acestor denumiri prin aplicarea prevederilor Hotărârii Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la "â" şi "sunt" în grafia limbii române.  

Tot la art. II, ca măsuri tranzitorii pentru aceste cazuri, se propune ca înscrierea noii denumiri a unităților administrativ - teritoriale și a localităților componente în actele de identitate, pașapoarte  și permise de conducere să se realizeze odată cu eliberarea acestora la expirarea termenului de valabilitate. De asemenea, pentru înscrisurile oficiale emise până la publicarea prezentei legi în care denumirile unităților administrativ–teritoriale și a localităților componente sunt înscrise cu litera „î” se propune ca acestea să-și păstreze valabilitatea. 

Referitor la textul proiectului:

La propunerea de modificare a titlului actului normativ , a art. 1 și art. 2 din Legea nr.2/1968 s-a avut în vedere schimbarea denumirii statului din „Republica Socialistă România” în „România” potrivit prevederilor Constituției României, republicată;

Față de textul actual al art. 3, art.4 și al art. 5 din Legea nr. 2/1968, s-au adaptat definițiile județului, orașului și a municipiului și comunei la realitățile actuale, s-a completat norma cu elementele lipsă, reprezentând clarificări privind componența orașelor și municipiilor și realizarea concordanței cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare și cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, aprobată cu modificări prin Legea nr.96/2003. 

Se propune abrogarea articolelor 6-8  din Legea nr. 2/1968 din următoarele considerente:

  • prevederile art. 6 - deoarece nu sunt în concordanță cu prevederile Legii nr. 351/2001 și a altor acte normative din domeniu;
  •  prevederile art.7 - deoarece în prezent există reglementări în domeniu, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 109/2000 privind staţiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistenţa medicală balneară şi de recuperare;
  • prevederile art. 8 din Legea nr. 2/1968 deoarece este necesară punerea în acord a textului cu prevederile legale actuale. „Sectorul Agricol Ilfov” a trecut din subordinea Municipiului București la statut de județ fiind unitate administrativ-teritorială și denumit în continuare „Județul Ilfov”. Modificările s-au realizat prin Legea nr. 24/1996 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 69/1991, Legea nr. 50 /1997, care modifică art. 126 din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, abrogate în prezent și Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru identificarea în anexa la proiectul de lege a localităților reședință de municipii, orașe și comune s-a propus introducerea unui nou alineat la art. 9.