Culisele modificării legislaţiei penale: Condamnaţii cu suspendare au ratat graţierea | Proteste anti-Guvern

Culisele modificării legislaţiei penale: Condamnaţii cu suspendare au ratat graţierea | Proteste anti-Guvern

EVZ vă prezintă filmul evenimentelor care au urmat după ce Guvernul a modificat marţi seară Codurile penale, prin Ordonanţă de urgenţă, şi a trimis Parlamentului proiectul privind graţierea. În faţa Guvernului s-a protestat aproape neîncetat, Opoziţia a depus moţiune de cenzură, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut ajutorul Avocatul Poporului, iar Curtea Constituţională este aşteptată să ofere un punct de vedere

Noua variantă a proiectului de Lege privind graţierea unor pedepse, care a ajuns ieri după-amiază în Parlament, elimină posibilitatea „iertării” condamnaţilor cu suspendare.

● Astfel, „se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, aplicate de instanţa de judecată”.

● Proiectul mai prevede că se graţiază în parte, cu jumătate din pedeapsă, condamnările „aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească”, cu condiţia ca situaţiile menţionate să existe la data intrării în vigoare a legii.

● Graţierea este condiţionată de achitarea, în termen de 1 an de zile de la condamnare sau punere în libertate, a despăgubirilor impuse de instanţă.

Fără corupţi

● Nu beneficiază de graţiere, potrivit proiectului, persoanele condamnate definitiv pentru un număr de peste 70 de infracţiuni precum: luare şi dare de mită, trafic şi cumpărare de influenţă, abuz în serviciu, conflict de interese, fals intelectual, şantaj, vătămare corporală, furt, tâlhărie, tortură, pornografia infantilă, genocid şi crime împotriva umanităţii sau evadare.

● Persoanele condamnate pentru faptele de mai sus nu beneficiază nici de graţierea măsurilor educative de libertate care se întind pe o durată de maxim 5 ani.

Dragnea nu scapă

● Din proiectul iniţial a fost eliminată posibilitatea graţierii persoanelor condamnate pentru infracţiuni asimilate faptelor de corupţie. Una din controversele referitoare la prima variantă a graţierii a pornit de la faptul că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, condamnat în dosarul Referendumul exact pentru această infracţiune, ar fi putut să fie „salvat”.

● Nu beneficiază de graţiere persoanele condamnate la o pedeapsă cu închisoarea de peste 10 ani şi nici recidiviştii.

● Persoanele graţiate, care în decurs de 3 ani săvârşesc cu intenţie o infracţiune, vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune, şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării proiectului de lege.