Dosarul lui Corneliu Vadim Tudor, întors la Parchet din vicii de procedură

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca dosarul în care Corneliu Vadim Tudor este acuzat de ultraj şi nerespectarea hotărârirlor judecătoreşti să fie returnat Parchetului, pentru refacerea rechizitoriului, pe motiv că acelaşi procuror - Marius Iacob, în prezent adjunct al Laurei Codruţa Kovesi - a întocmit şi acte de urmărire penală în cauză şi a verificat şi legalitatea şi temeinicia acestora, ca şef. Parchetul a declarat, însă, recurs.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României au decis ca dosarul în care liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, este acuzat de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti şi ultraj împotriva unui executor şi a doi poliţişti să fie returnat Parchetului General, din vicii de procedură.

Concret, judecătorii au apreciat că nu este legal ca acelaşi procuror să efectueze şi acte de urmărire penală în dosar şi să şi semneze pentru legalitatea acestora, ca şef. Este vorba despre Marius Iacob, la vremea respectivă şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, în prezent procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Incompatibilitate procesual-penală"

Cartea de identitate, pe telefonul mobil. Un nou proiect al Guvernului

Cea mai mare frică a lui Ceaușescu. Cum a ajuns să preia puterea totală

Instanţa "apreciază însă ca întemeiată critica apărării inculpatului privind neregularitatea actului de sesizare în ce priveşte nerespectarea art.264 alin.3 C.pr.pen..Astfel, examinând rechizitoriul nr.9/P/2011 se constată că verificarea sub aspectul legalităţii şi temeiniciei a fost făcută de procurorul şef de secţie, în condiţiile în care acelaşi procuror a efectuat unele acte şi a luat măsuri procesual-penale în faza urmăririi penale".

Înalta Curte îşi motivează decizia prin faptul că "prin instituirea acestei modalităţi de verificare a legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului, după distincţiile arătate, legiuitorul a intenţionat să înlăture o situaţie de incompatibilitate procesual-penală, incompatibilitate cu un element de specificitate decurgând din controlul ierarhic inerent organizării şi funcţionării Ministerului Public - necesitatea verificării legalităţii şi temeiniciei rechizitoriilor, ca soluţii de trimitere în judecată a acuzaţilor - în aplicarea dispoziţiilor art.62 alin.2 şi art.64 alin.1 şi 4 din Legea nr.304/2004". CV Tudor, înregistrat audio şi video la audieri

Instanţa a apreciat că printre actele de urmărire penală efectuate de Marius Iacob se numără şi procesul-verbal prin care Parchetul s-a autosesizat asupra faptelor comise de Corneliu Vadim Tudor, în data de 4 ianuarie 2011, când acesta a refuzat să respecte o hotărâre judecătorească, agresând executorul şi poliţiştii veniţi să o pună în aplicare.

Tot act de urmărire penală a fost considerat şi actul prin care s-a decis ca audierile liderului PRM să fie înregistrate ambiental, atât audio, cât şi video. Marius Iacob a participat la luarea deciziei - mai notează Înalta Curte - ba chiar a susţinut, cu argumente, decizia: "Cu ocazia participării sale la examinarea cererilor, procurorul a mai susţinut că se impune înregistrarea pe suport electronic a imaginilor şi convorbirilor ce vor avea loc, acesta având în vedere atitudinea adoptată de învinuit, de sfidare şi dispreţ la adresa organelor statului în general şi a organelor de urmărire penală în special, precum şi posibilitatea ca acesta să refuze semnarea declaraţiei sau redarea în scris a celor declarate verbal. Înalta Curte constată că, potrivit art.64 C.pr.pen., printre mijloacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă, sunt şi înregistrările audio sau video".

Decizia instanţei a fost atacată cu recurs, de către Parchet.