Şi totuşi, dacă Merkel şi Sarkozy nu se înţeleg? O mare putere ar putea prelua frâiele UE

Tensiunile dintre Germania şi Franţa, ţările care deţin cele mai mari economii europene, şi ai căror lideri trebuie să convină asupra unui plan de salvare a zonei euro, sunt mari. Dacă toată lumea se aştepta ca astăzi să vedem un plan concret de salvare a zonei euro, încă de vineri, liderii celor două ţări au anunţat că decizia finală va fi amânată cel puţin încă două zile.

Cancelarul Angela Markel ar fi spus zilele trecute că Franţa nu doreşte să cedeze nimic în negocierile privind criza datoriilor. Poziţia Franţei este, de altfel, de înţeles. Băncile acesteia au o expunere imensă pe datoria Greciei iar o ştergere de 60% a creditelor elenilor, cu care Merkel pare să fie de acord, ar destabiliza puternic întreaga economie a francezilor. Practic, o parte din problemele cu care se confruntă acum Grecia ar cădea în spatele Franţei. Săptămâna trecută, miniştrii de finanţe ai G20 s-au întâlnit la Paris, unde au cerut din nou liderilor zonei euro să acţioneze într-o manieră decisivă pentru a pune capăt crizei din zona euro, scrie Reuters. Europenilor li s-a spus în mod repetat că problemele din zona unică nu îi privesc doar pe ei, iar criza se va transfera automat asupra pieţelor din întreaga lume, dacă nu este rezolvată repede. În septembrie, şi Timothy Geithner, secretarul trezoreriei americane, a participat la reuniunea miniştilor de finanţe din zona euro, pentru le spune acestora că divergenţele care există între liderii europeni pot avea un efect "catastrofic", care poate conduce la o nouă recesiune. Atunci însă, Angela Merkel îşi permitea să negocieze de pe poziţii de forţă şi îi spunea lui Geithner că şi SUA ar trebui să se mai gândească asupra introducerii la nivel mondial a unei taxe pe tranzacţiile financiare. Cine preia controlul Şi totuşi, ce se întâmplă dacă zona euro nu îşi rezolvă problemele în timp util? Presiunile liderilor G20 asupra europenilor au sunat ca un ultimatum, dar, cu toate acestea, nu există un cod internaţional care să oblige Europa să ia măsuri. Însă, afirmaţii recente ale mai multor lideri politici au indicat care ar putea fi, în acest caz, soluţia. Astfel, dacă europenii nu ajută Grecia, atunci americanii sau ruşii sunt bucuroşi să o facă. În vară, preşedintele Obama anunţa că are de gând să împrumute bani de la China, pentru a salva Grecia de la faliment. Americanii s-au opus intenţiei preşedintelui, în condiţiile în care SUA trecea prin mari tensiuni politice din cauza datoriei publice. Joi şi Rusia anunţa că are fonduri la dispoziţie pentru zona euro. "Rusia şi-a propus să acorde sprijin financiar ţărilor din zona euro care se confruntă cu probleme", anunţa Arkady Dvorkovich, consilier economic al preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev. Un acord de împrumut înseamnă însă anumite condiţionalităţi impuse grecilor, care vor diferi mult de cele actuale. CITIŢI ŞI:

• Zona euro, în perfuzii. Ce mai poate salva moneda unica?
• Zona euro se prăbuşeşte în două săptămâni?
• Roubini, profetul crizei: Zona euro ar putea dispărea în cinci ani. VEZI argumentele