Şeful RADET: "Nu ştiu cât de bune sunt repartitoarele. În blocul care nu are tot repartitoare, nu ştiu cum calculează factura"

Şeful RADET: "Nu ştiu cât de bune sunt repartitoarele. În blocul care nu are tot repartitoare, nu ştiu cum calculează factura"

Numit din 2009 director RADET, Bogdan Becheanu nu ştie încă cât de bune sunt aparatele de măsurat căldura şi spune că multe facturi nu se calculează corect de către administratori.

Factura de căldură a bucureştenilor poate fi calculată la fel de bine şi fără repartitoare. O recunoaşte chiar directorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), Bogdan Becheanu. Acesta a explicat, într-un interviu acordat "Evenimentul zilei", că nu ştie cât de bune sunt repartitoarele de costuri de căldură.

În plus, spune el, în blocurile în care sunt apartamente cu şi fără repartitoare, factura de căldură nu poate fi calculată "OK" de către administratori.

"Nu mai înţeleg nimic"

Nici cu blocurile cu centrale nu este de acord şi susţine că proprietarii se încălzesc o parte din iarnă pe spatele celor care au căldură de la RADET.

"Noi, ca RADET, ştim exact cât s-a consumat, avem contorul blocului la subsol. Ce se întâmplă după, cum repartizează administratorul căldura, ei ştiu. Sunt nişte situaţii destul de ciudate. De exemplu, am aflat zilele trecute, că sunt blocuri care au apartamente cu repartitoare şi apartamente fără repartitoare. Acolo nu mai înţeleg nimic, acolo s-a rupt filmul. Ori pui la tot blocul, ori nu pui la nici unul. I-ai înnebunit. Adică, unuia îi calculezi în funcţie de metri pătraţi, unuia după repartitoare. E complicat. Ciudată rău situaţia. Blocul trebuia să fie tot, cap coadă, cu repartitoare sau fără. Şi atunci se calcula într-un singur mod. Mie mi se pare că nu este corect în acele blocuri", a declarat Becheanu.

"Nu ştiu.."

În ceea ce priveşte performanţa aparatelor montate pe zeci de mii de calorifere ale bucureştenilor, directorul a ridicat din umeri şi a precizat că nu ştie cât de bune sunt.

"Nu ştiu. Nu ştiu ce să spun. Cât de bune sunt ele ca şi aparate sau cât de bune sunt ele că sunt puse în blocuri? Dacă într-un bloc sunt repartitoare la toate apartamentele, este o soluţie prin care poţi să împarţi consumul cât de cât corect. Dacă nu sunt, iarăşi eu zic că şi acolo se poate împărţi consumul cât de cât corect pe metri pătraţi construibili. Dar când sunt com binaţii din astea, jumătate cu repartitoare, jumătate fără re partitoare, acolo chiar nu am idee. Eu cred că acolo nu este OK. Eu nu ştiu cum calculează administratorul ăla acolo. Eu cred că este destul de complicat", a mai precizat Becheanu.

Centralele de apartament, "ajutate" de RADET

"Şeful căldurii" pe Capitală nu este de acord nici cu imobilele în care o parte dintre apartamente au calorifere, iar o parte se încălzesc cu centrală proprie. În opinia acestuia, cei care au centrale se încălzesc cu mai puţini bani şi îşi fentează vecinii când vine factura.

"Nu este OK să existe blocuri în care să fie şi apartamente cu centrală şi unele racordate la sistemul centralizat de încălzire. Întotdeauna, unii vor plăti ce consumă alţii. Aşa se întâmplă de multe ori, cei care au centrală într-un bloc unde există şi încălzire centralizată, plătesc mult mai puţin pe gaz decât cei care stau într-un bloc unde sunt numai centrale de apartament", a povestit acesta.

Astfel, potrivit directorului, cei care au centrale, dau drumul la gaz mult mai târziu şi se încălzesc o perioadă pe banii vecinilor care sunt racordaţi în sistemul centralizat.

Totuşi, acesta a explicat că se pregăteşte un regulament şi că este normal ca într-un bloc să nu mai fie două variante de încălzire. Fie toată lume îşi montează centrală, fie rămân în sistemul centralizat.

Consum mare din cauza ţevilor uriaşe

Deşi conducerea Regiei susţine că pierderile au fost reduse sub 23%, ele se înregistrează în continuare. Motivul: sunt nişte pierderi care sunt induse de dimensiunea sistemului, explică directorul RADET. Cu alte cuvinte, sistemul este prea mare faţă de câţi abonaţi are, iar căldura circulă în cantităţi mult mai mari decât este nevoie.

"Sistemul a fost construit pentru Bucureşti şi zona industrială. Zona industrială, pe vremea lui Ceauşescu, reprezenta 75% din consum, iar 25% populaţia. În momentul de faţă am rămas numai cu 25%", a mai spus Becheanu.

Soluţia ar fi schimbarea ţevilor, adică să fie montate unele mai mici pentru a reduce consumul. Numai că, Primăria Capitalei nu are banii necesari- 1,5 miliarde de euro. "Până acum s-a investit cât s-a putut. Un lucru foarte important este cel investiţional în acest sistem, care în momentul de faţă nu prea mai poate fi asigurat de muncipalitate", a conchis directorul. "În blocurile cu apartamente cu şi fără repartitoare nu este OK. Nu ştiu cum calculează administratorul acolo. Este complicat, nu este în regulă." BOGDAN BECHEANU, director RADET

DECIZIE

Bucureştenii nu vor facturi eşalonate

Deşi au putut opta pentru a plăti întreţinerea eşalonat, adică aceeaşi sumă în fiecare lună, bucureştenii nu s-au înghesuit. "Aproximativ 10 asociaţii au cerut să plătească după acest sistem. Termenul până la care au putut opta a fost 1 octombrie", a precizat, pentru "Evenimentul zilei", directorul RADET, Bogdan Becheanu.

Potrivit acestuia, nici asociaţia care are familii ce beneficiează de ajutor de căldură nu poate plăti aceeaşi sumă pe tot parcursul anului.

Întrebat cum comentează declaraţia primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, că 2.800 de persoane, directori şi înalţi funcţionari publici nu vor beneficia de subvenţie, acesta a explicat că nu ştie nimic. "Se poate calcula, nu aceasta este problema, dar până acum nu am primit nimic de la Primăria Capitalei în acest sens", a precizat directorul.

Oprescu a anunţat, recent, că în afară de 2.800 de bucureşteni, pe care edilul-şef îi consideră bogaţi, toată lumea va beneficia de subvenţie. Iar cei mai săraci vor primi şi ajutor. Astfel, preţul unei gigacalori va fi de 169,5 lei.

"Din câte am înţeles, Guvenul nu mai alocă diferenţa de combustibil, cu toate că anul acesta a acordat deja o parte şi urmează să mai vină o parte. Şi vor primi şi ajutoare de căldură, pe lângă subvenţia dată de Muncipalitate tuturor", a mai spun şeful Regiei, care crede că pe viitor va fi coadă la branşări în sistemul centralizat de căldură. INTERVIU. Becheanu: Sistemul va fi schimbat complet Când aţi preluat RADET-ul, ce aţi găsit, ce situaţie financiară avea compania? Nenorocire. Era pe pierdere. Nu se încadra în tarif, era pe pierdere, aproximativ 20-25%. Acum, am reuşit să ne încadrăm în tarif şi nu mai sunt pierderi. Suntem, să zicem, pe un zero, aşa. Pe un plus, minus un leu. Am reuşit să reducem şi apa de ados, pentru că atunci când se produce o avarie se pierde o cantitate mare de apă la nivelul Bucureştiului, care este foarte mare, al doilea ca mărime din Europa. Când era cantitate mare de ados de apă, pierderile erau mari, pentru ca aceea costă. Care sunt pierderile din sistem? Pierderile au coborât acum sub 23%, dar sunt nişte pierderi de care nu prea s-a spus înainte. Ele sunt cauzate datorită schimbului de temperatură din reţele cu exteriorul. Ele sunt nişte pierderi care sunt induse de dimensiunea sistemului. Acesta a fost construit pentru a Bucureşti şi zona industrială. Zona industrială, pe vremea lui Ceauşescu, reprezenta 75% din consum, iar 25% reprezenta populaţia. Noi, în momentul de faţă am rămas numai cu apartamentele, adică cu 25%. Practic, datorită debitelor mari apar aceste pierderi, pentru că reţeaua nu este calibrată la consumul actual.  De aici apar pierderile. Nu se poate reduce debitul, nu se poate pompa mai puţină apă sau agent termic, pentru a reduce pierderile? Nu se poate, pentru că trebuie respectat dimensiunea ţevilor. Trebuie reproiectat întreg sistemul, în principiu. Se lucrează la chestia asta, toate investiţiile noi care s-au făcut s-a ţinut cont de noul principiu-redimensionare, adică s-au montat ţevi mai mici. Deja au fost schimbate aproximativ 15%. Dacă se montează ţevi mai mici, nu există riscul să nu mai poată intra noi abonaţi în sistem, pentru că nu mai au loc? Nu cred. În primul rând, nu o să mai apară coloşi industrial în Capitală, gen Faur, IMGB, care au dispărut în totalitate. Acum sunt racordaţi la sistemul central de încălzire 590.000 de apartamente. Scade sensibil numărul, nu mai sunt debranşări aşa de multe ca în anii trecuţi. De exemplu, anul acesta au fost mai puţine ca anul trecut. Au fost mai puţin cu zece debranşări. Anul trecut au fost 1.100 de debranşări. Cine mai primeşte ajutor de încălzire în această iarnă? Este adevărat că în blocul în care se dau ajutoare nu se va mai putea plăti eşalonat? Da, aşa este. Aşa este legea. Nu prea s-a aglomerat lumea să plătească eşalonat. Sunt aproximativ 10 asociaţii care au cerut să plătească eşalonat. Teremnul până la care au putut opta pentru eşalonare a fost 1 octombrie. 4.000 de familii beneficiează de ajutoare, potrivit informaţiilor furnizate de primării. Primăria a luat decizia să aloce subvenţie pentru toată lumea, preţul va fi 169,8 de lei pentru o gigacalorie. Din câte am înţeles, Guvenul nu mai aloca diferenţa de combustibil, cu toate că anul acesta au acordat deja o parte, şi urmează să mai vină o parte. Şi o parte vor primi şi ajutoare de căldură, pe lângă subvenţia dată de Muncipalitatte tuturor. Cum faceţi cu cei 2.800 de directori şi înalţi funcţionari publici, cărora primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că nu le va da subvenţie? Nu am apucat să vorbesc cu domnul primar. Se poate calcula pe apartament, ca acesta să poată plătit valoarea reală a subvenţiei, adică nesubvenţionat. Eu fac ce îmi zice Municipalitatea. Dacă mâine îmi zic: 4000 de oameni nu mai primesc suvbenţia, eu aşa fac. Se discută de câteva luni în Consiliul General al Capitalei despre delegarea serviciului de management al RADET-ului. Cum va fi făcută privatizarea RADT-ului, dacă se va aplica reţeta Apa Nova, autorităţile investesc şi un privat gestionează? S-ar putea interpreta subiectivi, dacă directorul Regiei ar spune da: trebuie privatizat. Un director ar trebui să zică nu. Noi suntem în momentul de faţă nişte administratori ai sistemului. Nu o să mai fim noi, ci o firmă din mediul privat. Un lucru foarte important este cel investiţional în acest sistem, care în momentul de faţă nu prea mai poate fi asigurat de Muncipalitate. Ar trebui investiţi peste 1,5 miliarde de euro ca să aduci sistemul pe zero. Este o sumă care nu poate fi asigurată de autorităţi. Din cauza asta se doreşte un investitor privat. Până acum, Municipalitatea a investit. Anul acesta vom termina tot ce înseamnă sistematizări. Aceste investiţii vor duce la un consum mai scăzut al populaţiei. Noi avem obligaţia să raţionalizăm consumul, în sensul ca să nu se mai înregistreze pierderi. Prin automatizarea punctelor termice se va putea face acest lucru. De exemplu, când cineva când închidea un calorifer şi ar fi trebuit să se distribuie mai puţină căldură, nu se ştia în punctul termic. Acum, orice închidere de robinet va fi înregistrată în punctul termic şi se va abdata volumul de căldură, adică nu se mai înregistrează pierderi. Tocmai de aceea consumul a scăzut anual, pentru că s-au automatizat punctele. Practic, scade consumul pe bloc. Pe urmă, cum împarte administratorul de bloc toată cantitatea consumată este altă poveste. Este o poveste. Este o poveste domnule director, pentru că, chiar dacă închizi calorifele, tot plăteşti destul de mult la întreţinere. De ce? Noi, ca RADET, ştim exact cât s-a consumat, noi avem contorul blocului, la subsol. Ce se întâmplă după, cum repartizează administratorul căldura, ei ştiu. Sunt nişte situaţii destul de ciudate. De exemplu, am aflat zilele trecute, sunt blocuri care au apartamente cu repartitoare şi apartamente fără repartitoare. Acolo nu mai înţeleg nimic, nimic, acolo s-a rupt filmul. Ori pui la tot blocul, ori nu pui la nici unul. I-ai înebunit. Adică unuia îi calculezi în funcţie de metri pătraţi, unuia după repartitoare, e complicat. Ciudată rău situaţia. Blocul trebuia să fie tot, cap coadă cu repartitoare sau fără tot. Şi atunci se calcula într-un singur mod. Nu mi se pare în regulă să fie un bloc în care sunt apartamente şi cu şi fără repartitoare. Cât de corectă este factura calculată de administrator dintr-un bloc care are şi apartamente cu repartitoare şi fără repartitoare? Factura de la noi este clară, avem contorul la subsolul blocului. Mi-e greu să răspund la întrebarea aceasta. Sunt sceptic. La uni calculeis pe baza contoarelor la alţii pe baza suprafeţei apartamentului. Mie mi se pare că nu este corect în acele blocuri. A existat o dispută în fiecare iarnă şi o să fie şi iarna aceasta. Cei care au centrale plătesc şi cheltuieli comune în cuantum de 30-50% din valoarea facturii. Cât de corect este acest ordin al ANRSC, prin care cei care au centrală plătesc şi cheltuieli comune? Este o problemă aici, pentru că, să sperăm că se modifică legislaţia. Că va apare un... Pentru că nu este ok să existe blocuri în care să existe şi apartamente cu centrală şi unele racordate la sistemul centralizat de încălzire. Adică să existe ori blocuri fie numai cu centrale, fie numai cu încălzire centralizată. Acum se discută ceva. Întotdeauna va exista transper termic de la unul la altul. Întotdeauna unii vor plăti ce consumă alţii. Aşe se întâmplă de multe ori, cei care au centrală într-un bloc unde există şi încălzire centralizată, plătesc mult mai puţin gaz decât cei care stau într-un bloc unde sunt numai centrale de apartament. Dacă faci o comparaţie, cei care au centrală şi stau într-un bloc unde în jurul lor sunt apartamente care se încălzesc prin sistemul centralizat au o factură iarna de gaze cu o valoare cu 50% mai mică faţă un apartament situat într-un bloc unde sunt numai centrale. Deci nu ţevile comune cresc valoarea facturii, asta este o poveste, nu are nici o legătură. Eu le-am explicat şi asociaţilor şi editorilor. Domnule, nu este ok să dai acordul de debranşare. Oricum, în viitorul apropriat sistemul centralizat va fi mai important. Acesta este viitorul toate ţările mari dezvoltă sistemele centralizate. Pentru că una este să produci dintr-un foc de gaze să produci şi apă caldă şi curent şi una este să producă fiecare apă caldă şi curent şi mai multe focuri. Ar trebui luată o măsură, ori toată lumea din bloc se debranşează şi îşi pune centrală, ori nu se debranşează nimeni. Nu este corect unii faţă de alţii. Dacă nu, eu contorizez bine, că am contor la subsolul blocului, dar în interiorul condominiului sigur unul va plăti mai mult de decât trebuie şi unul mai puţin decât trebuie. Ştiu apartamente care dau drumul la centrală la o lună o lună şi jumătate după ce dăm noi drumul la căldură. Pentru că nu au nevoie, dau drumul două-trei luni, maximum, în vârf de iarnă. Cum vi se pare studiul de oportunitate privind delegarea serviciului de management al RADET-ului? Nu ştiu nimic de studiu de oportunitate privind delegarea serviciului de management al Regiei. Am înţeles că va rămâne acelaţi preţ pe gigacalorie un an de zile. A, că se va duce la 550 de lei, mi se pare aberant. Legat de concedieri, şi eu am redus de la 5.080 de angajaţi la 4.800 şi mai scădeam. Trebuie să înţelegem că atunci când apare un operator privat, nu înseamnă că pleacă toţi oamenii acasă. Pentru că vine o firmă care vede că se lucrează cu 1.000 de oameni, dar că instituţia mai are contracte cu alte firme şi acolo sunt ceilalţi oameni. De menetenaţă, etc. Totuşi, în nici un caz această instituţie nu poate funcţiona cu 1.000 de oameni. Are 5.000 de kilometri de reţea, 1.000 de puncte termice, este un colos, care administrează un sistem imens. Deci nu poate fi ţinut în viaţă de 1.000 de oameni, întradevăr nici de patru mii, câţi sunt acum. Asta este, eu cu atâta am reuşit să reduc. În perioada următoare mai pleacă 400, vor rămâne 3.800-3.600 de angajaţi.  Citiţi şi:

  • S-a majorat preţul la căldură, vor creşte şi debranşările
  • Avantajele şi dezavantajele "marii contorizări" a României
  • Creşte preţul gigacaloriei. Bucureştenii vor plăti mai mult la căldură, iar facturile vor putea fi achitate şi în tranşe

Ne puteți urmări și pe Google News