Generalul Locotenent (r) Nicolae Stan: "Elena mai trăia cu trei înalţi activişti. Doi sunt în viaţă"

Fostul aghiotant al lui Ceauşescu dezvăluie, pentru EVZ, picanterii din intimitatea cuplului Ceauşescu. Generalul Locotenent(r) Nicolae Stan a îndeplinit funcţii de maximă responsabilitate în munca de informaţii, din România. Timp de 1.146 de zile a fost aghiotantul lui Nicolae Ceauşescu, de securitatea căruia a răspuns în 31 de misiuni în străinătate. Nicolae Stan este licenţiat al mai multor instituţii de învăţământ superior şi doctor în literatură. Acesta este primul interviu din viaţa lui, în care vorbeşte despre cuplul Ceauşescu. Pe 5 octombrie împlineşte 84 de ani.

Evenimentul Zilei: Unde v-aţi născut, unde aţi lucrat prima oară? Nicolae Stan: M-am născut la Ploieşti. Am terminat patru clase primare şi am lucrat ca piccolo. Închideam şi deschideam uşa la clienţi, în cofetărie la Zamfirescu, unde patron era Gueritee. Primeam bacşiş şi 50 de lei, o monedă cu chipul lui Carol, în timp ce tata câştiga 80 de lei pe lună. După doi ani de zile, domnul Gueritee avea o amantă care mă punea să curăţ găini şi am plecat la altă cofetărie - Angelescu - tot de lux, unde am mai lucrat doi ani. După ce oraşul Ploieşti a fost bombardat, am lucrat la familia Teşileanu, în Predeal, la un restaurant, începând din ianuarie 1946. Până m-am înscris în Partidul Comunist. Când? În vara lui 1946. M-am înscris pentru că şi tata era în acest partid şi a fost condamnat în Procesul din Dealul Spirii, din 1921, şi i-a dat drumul. De aici aveam eu simpatie. Cum l-a cunoscut pe Ceauşescu şi cum a ajuns aghiotantul lui Când l-aţi cunoscut pe Nicolae Ceauşescu? Târziu, în 1951. Intrasem deja în Securitate, unde aveam o funcţie importantă. Am avut o misiune pe linie de contrainformaţii militare, la Dorohoi.Totul îi raportam lui, la două săptămâni odată. Care a fost prima impresie? Un om inteligent, cumsecade, foarte influent în armată. Cum aţi ajuns aghiotantul lui? Au fost inundaţii pe la Ciurel. Eu eram şeful Securităţii Capitalei. Cred că era prin anul 1973 sau 1974. Soţii Ceauşescu au venit în vizită de lucru la acest baraj, cu toată conducerea de partid. Madam Ceauşescu a coborât unde era un stăvilar, să vadă ea cum se duce apa. Acolo era un bold de fier şi ea s-a împiedicat şi era să cadă jos. Eu am prins-o de tâţe, mă scuzaţi, şi am tras-o înapoi. Ea s-a dus la Bobu şi a întrebat: "Cine-i ăsta?". După trei zile m-a chemat Bobu şi mi-a spus să dau nişte poze. După încă trei zile m-a chemat Ceauşescu şi mi-a spus că mă numeşte şeful Direcţiei 5. Şi mi-a spus că mă subordonez numai lui. Aţi fost emoţionat? Am fost foarte emoţionat. Am aflat că dorea să îl schimbe pe Marinescu, care era nepotul lui Emil Bodnăraş, şi că fusesem selecţionat din 40 de dosare. Şi-a adus aminte că v-aţi cunoscut? Nu, atunci nu a dat niciun semn. Am fost ani de zile în această funcţie şi am făcut mult bine. Pe mulţi, Pană, Verdeţ, Burtică, Fazekaş...i-am prevenit că sunt urmăriţi... Şi am avut multe discuţii cu ei împotriva tovarăşei Elena Ceauşescu... "Urmăreşte-i pe ăştia 179 de demnitari" Păi nu erau urmăriţi de dumneavoastră? La un moment dat, Elena Ceauşescu m-a chemat şi mi-a dat o listă cu 179 de persoane din conducerea superioară a Partidului, ca să le urmăresc. Să le pun tehnică în casă. Erau membri în conducerea superioară. Ea nu suporta în special soţiile demnitarilor. Dar era şi foarte curioasă despre ce fac aceşti oameni în patul lor. Avea boală pe Violeta Andrei. Ea nu putea să suporte pe nimeni în jurul lui Ceauşescu. Pe una care venise de la APACA , promovată de Ceauşescu în CPEX, a trimis-o ambasador în Filipine. Eu i-am spus că nu mă subordonez decât tovarăşului. Atunci mi-a luat lista înapoi şi i-a dat-o lui Postelnicu. Mai târziu m-a chemat Postelnicu şi mi-a spus să pornesc urmăririle. V-aţi speriat? Nu m-am simţit confortabil pentru că ştiam ce putere are ea. Dar i-am spus lui Postelnicu că asistasem la o şedinţă în care Ceauşescu îl acuzase pe Drăghici, fostul şef al Securităţii, că a urmărit membrii de partid şi chiar membrii din conducerea partidului. Am avut de suferit. Postelnicu ce funcţie avea? El un intrigant. Fusese secretar cu probleme organizatorice la Buzău şi se remarcase atunci când a făcut Nicu armata acolo, în zonă, unde Postelnicu îl alimenta cu femei şi băutură. CODOAŞELE Accidentul Elenei Ceauşescu şi coafeza Lili S-a întâmplat să ţină şi cont de rapoartele dumneavoastră? Oarecum da, prin 1979. Când am fost instalat, am constatat că şoferul ei, unul Vasile, pe care-l avea de 25 de ani şi-l făcuse şi colonel, era beţiv şi avea şi legătură cu Ambasada sovietică. Locuia lângă un funcţionar de acolo, care îi dădea vodcă să bea şi-l trăgea de limbă. Nu era spion, dar vorbea prea mult. L-a dat afară? Cum am plecat eu, în decembrie 1979, l-a reprimit. A făcut cu ea un accident groaznic. Ceauşescu era la Sinaia, unde se întâlnea cu Anwar El Sadat, şi a chemat-o şi pe ea. Pe la Băneasa, în zona drumului care duce la Grădina Zoologică, s-au ciocnit frontal cu unul din Bacău. Ea a fost internată la Elias pentru că fusese grav accidentată. Ce maşină avea ea? Un Renault 16. Accidentul s-a muşamalizat. Dar altă dată a mai ţinut cont de observaţiile dumneavoastră? Oarecum. Avea o coafeză, una Lili, care era codoaşa ei. Aia umbla tot timpul prin casă şi peste tot spunându-i vrute şi nevrute. Eu i-am spus că Lili are TBC (chiar avea) şi că îi poate pune în pericol sănătatea. A dat-o afară şi Lili a plecat în Italia. Ceauşescu nu a avut amante, dar Elena i-a pus microfon în birou Dar Ceauşescu a avut aventuri?Nu am nicio cunoştiinţă despre aşa ceva. Se spunea, în cadrul conducerii superioare de partid, că Ceauşescu ar fi avut relaţii intime, în închisoare, cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dar Dej nu era afemeiat? Nu, nu era. Ei doi au fost colegi de celulă şi aşa vorbeau toţi activiştii din perioada respectivă. Nimeni nu poate şti cu certitudine, dar toată lumea era convinsă că aşa a fost. Probabil şi Elena Ceauşescu? Cu siguranţă. Din acest motiv ea avea un ascendent teribil asupra lui. Care, cum se manifesta? În primul rând, ea a ocupat toate funcţiile posibile în partid şi în stat şi era nelipsită de la toate şedinţele. Ea avea ultimul cuvânt şi , când el se ducea să se odihnească, la prânz îi punea pe Mănescu şi pe Curticeanu să-i umble prin dosarele de pe biroul lui. Mai mult, i-a băgat microfon în biroul lui. Elena lui Ceauşescu? Cine a pus microfonul? Da, Postelnicu a pus microfonul. Chipurile, Elena spunea că Tovarăşul este bolnav şi trebuie supravegheat să nu i se facă rău. ÎN UMBRA LUI CEAUŞESCU. Generalul Nicolae Stan CUIBUŞOR DE NEBUNII Prima chimistă a ţării se iubea cu tovarăşii, departe de ochii lumii, în vilele de la Olăneşti. Ştiau doar câţiva ofiţeri de încredere Dar Elena Ceauşescu a avut iubiţi? Sigur că da, era renumită. Printre apropiaţii ei toată lumea ştia că este, cum se spune în popor, "rea de muscă". Se vorbea de legături cu ofiţeri germani? Este foarte adevărat. Iar, mai târziu, a avut legături cu tovarăşi din conducerea partidului. Pe unii dintre ei nu vreau să-i pomenesc pentru că sunt în viaţă. Când aţi aflat prima oară? Câte ceva auzisem eu, dar nu ştiam sigur. La un moment dat, în timpul vizitei lui De Gaulle, la Craiova, cred că prin 1968, Pleşiţă a ajutat-o să se urce în elicopter şi nu numai că i-a pus mâna pe fund, dar parcă a şi pipăit-o puţin. Eu am încremenit, pentru că totul s-a întâmplat sub ochii mei, şi l-am întrebat cum de îşi permite aşa ceva. El mi-a răspuns ceva vulgar, ca între bărbaţi, în sensul că nu numai cu mâna ar fi atins-o în zona respectivă. Să ne întoarcem mai aproape de 1989... Da, a avut legături intime strânse cu Ioan Ursu (academician, specialist în fizică atomicăn. r.) şi, aşa cum am precizat, cu cu încă doi , care trăiesc şi nu este frumos să îi pomenesc. Unde se întâlneau? Erau întâlniri dese, era cu pasiune? Erau întâlniri dese cu mai mulţi tovarăşi. Eu v-am spus doar ceea ce ştiu sigur. Se întâlneau numai la Olăneşti. Unde la Olăneşti? La casa de oaspeţi a partidului. Nu ştiu de ce îi plăcea ei acolo. Ceauşescu ştia? Nu cred. Ştiau câţiva ofiţeri de încredere din jurul ei (angajaţi deai mei), ştiau cei care suprave gheau şi păzeau obiectivul respectiv şi, desigur, şoferul Vasile. (Citiţi mâine, în "Evenimentul Zilei", un alt episod din intimitatea cuplului dictatorial) "Când el se ducea să se odihnească, îi punea pe Mănescu şi pe Curticeanu să-i umble prin dosare. Mai mult, i-a băgat microfon în biroul lui." NICOLAE STAN, fost aghiotant al lui Ceauşescu PORTRET DE TORŢIONAR Pleşiţă, asasinul regimului "I-am ucis, bineînţeles. Asta făceam noi", a declarat Nicolae Pleşiţă (foto) în 2006, în cadrul unei emisiuni televizate, referindu-se la duşmanii regimului comunist. Generalul Pleşiţă a fost unul dintre cei mai vizibili şi vocali torţionari comunişti din România. El a condus, împreună cu generalul Emil Macri, acţiunile de reprimare a minerilor care au participat la greva din Valea Jiului, din august 1977. Totodată, Pleşiţă era considerat coordonatorul acţiunilor de lichidare fizică a dizidenţilor. Pleşiţă ţinea legătura dintre Ceauşescu şi Carlos Şacalul, temutul terorist. CITIŢI ŞI:

• "Elena Ceauşescu a avut un accident de maşină prin anii 70-80"
• "Prinţişorul", fiul preferat al Elenei Ceauşescu
• "Nicu Ceauşescu era terorizat de părinţi"