Am putea fi relativ feriţi de problemele cu care se confruntă Grecia şi zona euro, dacă investiţiile în infrastructură vor creşte, iar exporturile noastre vor deveni mai competitive.
Pe români îi aşteaptă un al doilea val de criză. Tensiunile din Grecia, Irlanda şi Portugalia nu ne ocolesc, iar probabilitatea accentuării crizei a primit deja o confirmare oficială. "În 2012 există un risc major de revenire a recesiunii", a declarat, recent, preşedintele Traian Băsescu.
Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a spus, la rândul său, că una din concluziile oficialilor FMI este că omenirea trebuie să se pregătească pentru al doilea val de criză. În opinia analistului economic Bogdan Baltazar, efectele asupra României vor fi relativ reduse.
Firmele nu apucaseră să-şi revină din criză, să facă investiţii, aşa încât să fie afectate de o nouă undă de şoc. În viitor, situaţia economiei cel mai probabil nu se va înrăutăţi foarte mult, ci va continua pe linia de până acum, crede Baltazar.
Sub impactul crizei globale, exporturile au redus însă turaţia motoarelor. "Ca exporturile să meargă în continuare bine, am putea să mai umblăm la preţuri", consideră analistul.
Urmează noi concedieri?
În ciuda tuturor turbulenţelor actuale, FMI continuă să creadă în creşterea economică a României şi a menţinut prognoza de creştere de 3,5%, pentru 2012. Potenţial există, dar nu este suficient exploatat. "Companiile din minerit să fie sprijinite de Eximbank să cumpere utilaje şi 2012 să ne găsească cu locuri de muncă", spune Traian Băsescu.
Dacă economia nu mai aduce banii estimaţi la buget, vor fi noi concedieri, pentru menţinerea deficitului în ţintă? Bogdan Baltazar nu crede că guvernanţii vor reduce suplimentar numărul locurilor de muncă. De altfel, execuţia bugetară la opt luni arată o scădere a cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială faţă de perioada similară din 2010 cu 14,8 şi, respectiv, 1,5%.
În plus, orice concedieri ar reduce suplimentar consumul intern, care este vital acum pentru menţinerea creşterii economice. Guvernul a anunţat pentru anul viitor mai multe lucrări de investiţii în infrastructură care ar putea susţine, de asemenea, creşterea economică.
EVOLUŢIE
Leul a început să se întărească
În ultimele zile, România a resimţit cel mai puternic criza de la nivel european pe canalul cursului de schimb, leul atingând zilele trecute un nou maxim anual în raport cu moneda europeană, de 4,3081 lei/euro. Vineri şi ieri, moneda naţională a crescut însă faţă de euro.
Pieţele financiare au devenit mai încrezătoare că turbulenţele de la nivel european ar putea primi o rezolvare rapidă, după ce liderii G20 au stabilit ce măsuri ar trebui luate pentru rezolvarea crizei datoriilor din Grecia şi au fixat şi un termen oficialilor europeni pentru întocmirea unui plan de acţiune: şase săptămâni.
Este una din primele decizii care a stârnit încredere în pieţe. Cursul a coborât, ieri, la 4,2984 lei/euro, iar aprecierea ar putea continua, spun dealerii. Singurul motiv pentru care leul s-a depreciat în ultimul timp au fost problemele care ţin contextul internaţional, ce i-au determinat pe investitori să-şi reducă expunerea pe leu, considerat un plasament riscant doar pentru că este moneda unei ţări emergente, spun dealerii.
Un leu mai slab decât acum câteva luni nu este însă o veste proastă, deoarece încurajează exporturile. Alături de exporturi, veniturile din agricultură ar putea conduce la creşterea PIB peste aşteptări în 2011, cu 1,7%, faţă de 1,5% cât se estimase iniţial, spun oficialii Comisiei Naţionale de Prognoză.
CUM PUTEM EVITA CONTAGIUNEA
Puterile Europei lucrează la "cercul de foc" din jurul Greciei
Marile puteri ale Europei lucrează în prezent la izolarea Greciei şi o pregătesc pentru un "default" controlat, care să nu afecteze marile economii ale Europei, cu expunere pe datorii elene.
Contagiunea este temerea numărul unu şi a bancherilor de pe bătrânul continent. Autorităţile din Franţa şi Germania au început să lucreze la un plan cu trei paşi, pentru a-i linişti pe investitorii care prevăd o furtună financiară scăpată de sub control. Ministrul grec de finanţe, Evangelos Venizelos, a promis, la Washington, că ţara sa va continua să-şi reducă deficitul bugetar "indiferent de costul politic".
PROMISIUNI. Evanghelos Venizelos, ministrul de finanţe al Greciei, spune că va continua reducerea deficitului bugetar
FOTO: REUTERS
Planul Germaniei
Scopul Franţei şi al Germaniei este să construiască un "cerc de foc" în jurul Greciei, Portugaliei şi Irlandei, pentru a preveni extinderea crizei către Italia şi Spania, ţări considerate "prea mari pentru a da faliment". PIB-ul Italiei, a treia economie a UE, este de circa şapte ori mai mare decât al Greciei.
Portugalia se află şi ea în pericol, dar ţara se mişcă "rapid şi hotărât" pentru a-şi restabili finanţele şi a-şi reforma economia, a declarat premierul Pedro Passos Coelho, în cadrul unui discurs susţinut în faţa Adunării Generale a ONU, potrivit Reuters.
Tocmai pentru a limita pierderile şi a reduce efectul asupra ţărilor importante ale Europei, cu expunere semnificativă pe datorii greceşti, Bruxelles-ul va mări suma alocate Fondului European de Stabilitate de la 440 miliarde euro la 2.000 miliarde euro, iar Germania vrea să accelereze naşterea fondului de ajutor financiar permanent al zonei euro, care va apărea în 2013.
Analistul Aurelian Dochia consideră că efectul de contagiune este inevitabil pentru că toate ţările, direct sau indirect, sunt expuse la datoria Greciei.
"Guvernele vor încerca să sprijine băncile cele mai lovite dar, dacă Germania are posibilităţi să o facă, pentru Italia lucrurile sunt mult mai complicate deoarece guvernul nu are resurse iar contractarea de noi împrumuturi este tot mai dificilă. BCE va fi nevoită să amplifice programul controversat de cumpărare de titluri de datorie suverană ale ţărilor precum Italia şi Spania, ceea ce înseamnă, până la urmă, monetizarea datoriei. Dacă Germania va accepta această evolutie către inflaţie, lucrurile ar putea să se rezolve în acest fel, cu o pierdere mare pentru poziţia euro pe pieţele internaţionale. Dacă însă Germania nu este de acord cu extinderea intervenţiilor BCE, contagiunea va fi la nivel naţional şi cea mai expusă în acest moment pare a fi Italia. Este posibilă, în acest scenariu, o evoluţie către dezintegrarea zonei euro.", a afirmat Dochia (Dinu Boboc). Citiţi şi:
- Lumea trebuie să fie pregătită pentru un nou val de criză
- Criza mondială se rezolvă în şase săptămâni. Urmează falimentul Greciei
-
Ce trebuie să facă Grecia pentru a evita dezastrul
-
Ministrul grec de finanţe, Evangelos Venizelos: "Toată lumea la muncă!" Grecii nu vor să fie un ţap ispăşitor
-
Christine Lagarde, directorul FMI: Grecia nu e Argentina! Are susţinerea Europei
Recomandările noastre
