Dacă iarna trecută, la două camere, plăteaţi circa 220 de lei, acum suma va creşte la 300 de lei, dacă dispare complet subvenţia de la Guvern. Alternativa centralei de apartament devine serioasă.

Facturi de coşmar la încălzire pentru iarna viitoare. Acesta este scenariul pe care îl prevestesc şefii marilor oraşe după ce Guvernul a anunţat că nu mai subvenţionează energia termică decât pentru cei cu venituri mici. La Iaşi, primarul Gheorghe Nichita a admis că bugetul local nu poate suporta şi cota de subvenţie ce a revenit până acum Guvernului. Consecinţa: creşterea facturilor cu aproximativ 30%. La Bucureşti, primarul Sorin Oprescu a dat o veste chiar mai înspăimântătoare: facturile s-ar putea dubla. La Constanţa, oficialii Primăriei întorc cifrele pe toate feţele. Strict matematic, prin dispariţia fondurilor de la bugetul central, preţul gigacaloriei ar putea urca chiar şi cu 45%. La Bucureşti, tariful a crescut deja de la 1 august Cei mai mulţi consumatori racordaţi la sistemul centralizat de încălzire se află în Capitală. Aici sunt 570.000 de apartamente ce primesc apă caldă şi căldură de la RADET Bucureşti. Populaţia din Capitală plătea până acum câteva săptămâni poate cel mai mic preţ din ţară: 124 de lei pentru o gigacalorie. "De la 1 august, tariful a crescut la 168,88 de lei", a declarat Mihai Becheanu, directorul general al RADET. Adică o majorare de 36%. Această nu este însă singura veste proastă pentru bucureşteni. Prin eliminarea subvenţiei, tariful gigacaloriei s-ar putea majora din nou. Cine acoperă diferenţa: Primăria sau populaţia? Pentru a înţelege cât mai clar mecanismul, trebuie făcute câteva precizări. Costul de producţie, transport şi distribuţie a unei gigacalorii este la Bucureşti de 317 lei. Din această sumă, populaţia plăteşte acum doar 170 de lei, diferenţa fiind acoperită prin subvenţii. Dacă Guvernul a eliminat subvenţia, există două scenarii posibile: fie primăria îşi asumă să plătească o parte din diferenţa de preţ, fie bucureştenii vor fi obligaţi să achite costul integral al unei gigacalorii, de 317 lei. "Conducerea Primăriei va decide cu cât va subvenţiona gigacaloria, nu s-a luat încă o decizie", a precizat directorul Becheanu. 250.000 de constănţeni aşteaptă verdictul Situaţia e similară în toate oraşele mari din ţară. La Constanţa, costul de producţie al unei gigacalorii este de 338 lei, dar populaţia plăteşte acum exact cât în Capitală, adică 170 de lei pe gigacalorie. Aici, diferenţa de preţ este acoperită prin subvenţie de Primăria Constanţa (90 de lei pentru fiecare gigacalorie) şi Guvern (78 lei). Prin eliminarea contribuţiei Guvernului, dacă primăria locală nu-şi măreşte cota proprie de subvenţie, preţul gigacaloriei va urca până la 248 lei. "Nu ştim ce se va întâmpla, subiectul este în discuţie la Primărie", a afirmat Liliana Enache, purtătorul de cuvânt al RADET Constanţa. Decizia pe care o va lua Primăria este cu atât mai importantă cu cât din cei 310.000 locuitori ai Constanţei, 80% primesc apă caldă şi căldură de la RADET. Colaps la Iaşi Una din cele mai delicate situaţii este la Iaşi. Centrala de termoficare a oraşului funcţionează în pierdere, iar datoriile acumulate către furnizorii de combustibil au dus deja la sistarea apei calde la cele 54.000 de familii racordate la CET. La Iaşi, preţul pe care-l plăteşte populaţia pentru o gigacalorie este de 185 lei. Însă costul de producţie depăşeşte 300 de lei. "Dacă ardem cărbune, producem gigacaloria la 315 lei", a precizat recent Mihai Chirica, directorul tehnic al Primăriei. Adică, diferenţa de 130 de lei era, teoretic, acoperită din subvenţii de la Guvern (45%) şi de Primărie (55%). Oficialii Primăriei au anunţat deja că nu au bani în bugetul local pentru a acoperi şi cota Guvernului. În aceste condiţii, în cel mai negru scenariu pentru Iaşi, gigacaloria ar urma să crească la 244 lei. Craiovenii ar plăti aproape de costul de producţie La Craiova e un paradox. Costul de producere al unei gigacalorii e printre cele mai mici din ţară, 280 de lei, dar craiovenii plătesc pentru o gigacalorie mai mult decât la Iaşi sau Constanţa. "Populaţia plăteşte gigacaloria la 194 de lei, diferenţa fiind acum subvenţionată", a explicat Tatian Tudorache, directorul RA Termoficare Craiova. După eliminarea subvenţiei de la Guvern, preţul la Craiova ar putea urca până la 233 lei pe gigacalorie. Următoarele săptămâni vor fi hotărâtoare pentru stabilirea preţului la gigacalorie. Odată ce intenţia Guvernului de a elimina subvenţiile a fost oficializată, primăriile locale trebuie să stabilească cât pot suporta din bugetul local şi cât din sumă va cădea în sarcina populaţiei. În mod normal, sistemele de încălzire ale marilor oraşe sunt pornite la mijlocul lunii octombrie, adică peste aproximativ o lună. CINE MAI PRIMEŞTE Ajutoare doar pentru nevoiaşi Până acum, populaţia, indiferent de venituri, beneficia de o subvenţie la plata energiei termice. În plus, familiile nevoiaşe beneficiau şi de ajutoare de căldură, în funcţie de veniturile pe care le obţineau. Recent, Guvernul a luat decizia să sprijine doar familiile cu venituri modeste, lăsând la latitudinea autorităţilor locale dacă vor mai subvenţiona sau nu gigacaloria. Astfel, vor primi ajutoare de la stat doar familiile cu un venit lunar de până la 786 lei/membru. Concret, pentru a beneficia de acest sprijin, o familie cu doi adulţi şi doi copii nu trebuie să aibă venituri lunare mai mari de 3.144 de lei. Acesta este limita admisă, nivelul ajutoarelor de căldură fiind cu atât mai mari cu cât veniturile sunt mai mici. DACĂ VREŢI FACTURI MICI Mutaţi-vă la Cluj! Cel puţin la nivel declarativ, la Cluj şi Timişoara, facturile la încălzire ar trebui să fie sensibil egale cu cele de iarna trecută. De exemplu, la Cluj, deşi costul de producţie al unei gigacalorii este de 354 de lei, populaţia plăteşte 165 de lei, iar oficialii Primăriei susţin că tariful va rămâne acelaşi pentru că la bugetul local au fost prevăzuţi banii de subvenţii. "Din 2007, ne-am făcut un obicei de a prinde în bugetul local şi valoarea subvenţiei Guvernului, pentru că aceasta se plătea cu întârziere şi nu am vrut să punem în dificultate ritmul de plată a facturilor la furnizori, astfel încât prevederile austere ale ordonanţei ne prind pregătiţi", a declarat primarul Sorin Apostu. La Cluj mai sunt racordate la sistemul de încălzire aproximativ 35.600 de apartamente. Şi la Timişoara edilii susţin că vor menţine preţul actual. Costul de producţie al gigacaloriei este de 325 de lei, dar populaţia plăteşte 252 lei. CITIŢI ŞI:

• Colaps la Iaşi: oraşul a rămas din nou fără apă caldă. De data asta, definitiv
• Reşiţenii au rezolvat problema: nu se mai plătesc subvenţii pentru că nu mai dau căldură deloc