Conceptul de divinitate atotputernică e înlocuită, treptat, de supereroi, susţine scriitorul Grant Morrison

Monoteismul e pe sfârşite, iar supereroii de benzi desenate, în frunte cu indistructibilul Superman, s-au transformat irevocabil în modelele spirituale de perfecţiune ale generaţiei multimedia, este teza volumului "Supergods", al autorului de benzi desenate Grant Morrison.

Scoţianul, care are o experienţă de peste 20 de ani în industrie, a primit misiunea, alături de artistul grafic Rags Morales, de a reinventa lumea supereroilor. Compania DC Comics va reîncepe, în septembrie, toate cele 52 de serii pe care le are în portofoliu cu numărul "1".

Noile benzi desenate vor avea teme şi mize moderne şi sunt destinate generaţiei 2.0, care încearcă să se adapteze unei lumi în care tehnologia avansează de la o zi la alta.

Blugi pentru noul Superman

Morrison şi Morales l-au reinventat pe Superman, cel mai cunoscut dintre supereroi, căruia iau creat o nouă identitate, un nou costum şi o nouă miză. În paginile benzii desenate "Action Comics" vor fi prezentate primele interacţiuni ale omenirii cu Superman, întâiul supererou din istorie.

Noul Superman este în esenţă un extraterestru care încearcă să-şi găsească locul pe Terra. El trebuie să se împace cu faptul că şi-a pierdut atât planeta de baştină, Krypton, cât şi părinţii adoptivi din Kansas.

În noua serie de benzi desenate, costumul supereroului va suferi schimbări dramatice: de la blugi şi bocanci la o armură avansată din punct de vedere tehnologic, care se vrea a fi un omagiu planetei sale natale, Krypton.

Superputeri trunchiate

În plus, la începutul seriei, superputerile lui Superman sunt limitate: poate sări peste clădiri înalte, însă nu poate încă zbura pe distanţe lungi. Supereroul va trece prin unele schimbări şi pe plan personal. Cu toate că în 1996 s-a căsătorit cu reporteriţa Lois Lane, Superman redevine burlac. Lois Lane va continua să apară în "Action Comics", însă va avea o relaţie amoroasă cu un coleg de redacţie.

Cum supereroii şi-au luat de mult zborul din paginile benzilor desenate şi au aterizat pe marile ecrane şi în lumile virtuale ale jocurilor video, planul de reinventare a seriilor DC Comics include unele filme şi jocuri video, precum pelicula "Superman: Man of Steel", care va fi lansată în 2012, şi jocul "Batman: Arkham City", ce va apărea pe 18 octombrie.

Sfârşitul benzilor desenate tipărite

În plus, supereroii s-au materializat deja în lumea reală, graţie progreselor medicale şi tehnologice, astfel că este foarte posibil ca ei să-şi dea în curând obştescul sfârşit în paginile benzilor desenate, spune Morrison: "Totul se îndreaptă acum spre mass-media digitală. În prezent, ne străduim prea mult să recreăm benzile desenate pe ecranele digitale, ceea ce este o greşeală. Benzile desenate digitale trebuie să devină mult mai interactive, cititorii trebuie să poată citi istoria unui supererou la simpla apăsare a unui buton şi poată lua parte la fragmente din benzile desenate sub forma jocurilor video", spune Morrison, într-un interviu pentru Wired.com.

Însă chiar şi benzile desenate în format digital vor avea mult de furcă pentru a ajunge din urmă supereroii, ale căror posibilităţi nelimitate pretind un grad mai mare de flexibilitate şi creativitate.

"Formatele consacrate au avut întotdeauna probleme în a se adapta noilor tehnologii. Suntem în situaţia filmelor de acum un secol, ale căror regizori nu făceau altceva decât să reproducă atmosfera unor piese de teatru în loc să mişte camera. În prezent, benzile desenate sunt în aceeaşi situaţie", recunoaşte Morrison.

Supereroii ca zei

În cartea sa, scriitorul scoţian susţine că supereroii sunt de fapt reprezentări ale calităţilor omeneşti, iar îmbrăţişarea lor pe scară largă presupune o îndepărtare de monoteism şi o îmbunătăţire în registru modern a panteismului (venerarea unor zeităţi multiple) din Antichitate.

"În culturile monoteiste, cărţile sfinte se identifică cu divinităţile venerate. Biblia sau Coranul introduc instrucţiuni şi comenzi în creieriul credincioşilor, la fel cum un programator introduce un cod într-un calculator. Pe de altă parte, panteismul e mai apropiat de viaţa de zi cu zi. Zeii reprezintă de fapt calităţile omeneşti eterne. Nu trebuie să asimilăm totul în sens literal", spune Morrison.

De la Rai la Flash

"Zeii nu sunt spirite sau fiinţe, ci reprezintă fragmente ale existenţei umane care rămân neschimbate pe măsură ce timpul se scurge. Oamenii se vor îndrăgosti şi înfuria întotdeauna. Aşa că este folositor să ne desprindem de noţiunile abstracte de Iad şi Rai şi să personificăm experienţele uma ne de căpătâi. În acest fel, ajungem să ne cunoaştem mai bine. Spre exemplu, supereroul Flash, la fel ca zeul Hermes, este un simbol al comunicării", spune creatorul de benzi desenate.

"Formatele consacrate au avut întotdeauna probleme în a se adapta noilor tehnologii“ GRANT MORRISON, scriitor

ÎNCEPUTURI

Originile lui Superman

Superman a luat naştere în 1933, când scriitorii Jerry Siegel şi Joe Shuster au redactat nuvela "Dominaţia lui Superman", şi a fost iniţial un răufăcător. Chel şi pus pe cucerit lumea, personajul nu i-a convins pe reprezentanţii editurilor din Statele Unite, astfel că cei doi creatori ai săi au decis să-l mute în tabăra cea bună a supereroilor.

În noul rol de apărător al dreptăţii, Superman şi-a făcut debutul în primul număr al revistei de benzi desenate "Action Comics", publicat în 1938. Siegel şi Shuster şi-au vândut atunci drepturile de proprietate asupra personajului către compania DC Comics pentru suma de 130 de dolari.

ROMÂNIA

De la comercial la underground: Ce benzi desenate cumpără românii

În România, cumpărătorii de benzi desenate pot fi împărţiţi în trei categorii, spune Vlad Niculescu, manager şi partener la Anthony Frost English Bookshop din Bucureşti, unul dintre puţinele locuri de la noi din ţară unde pot fi achiziţionate benzi desenate publicate în străinătate.

Există veteranii genului, care au făcut cunoştinţă cu benzile desenate prin intermediul revistei "Pif", distribuite începând cu anii ’70 în România, tinerii care au devenit atraşi de supereroi datorită filmelor hollywoodiene şi artiştii grafici, pentru care benzile desenate reprezintă o sursă de inspiraţie.

Deşi după anii ’90 pe piaţa românească au fost importate mai multe titluri de benzi desenate, televiziunea şi calculatoarele i-au ţinut departe pe tineri de naraţiunile grafice.

"Benzile desenate trebuie recuperate, prezervate şi prezentate", spune Vlad Niculescu, adăugând că cele mai comercializate benzi desenate în România sunt cele care au stat la baza unor blockbustere, precum seriile "Batman", "Spiderman" şi "Superman". În general, românii nu sunt la curent cu noutăţile din Statele Unite, astfel că preferă să achiziţioneze titluri deja consacrate.