Poetul şi traducătorul Mircea Ivănescu a murit astăzi, la Sibiu, la vârsta de 80 de ani, în urma unei lungi suferinţe. Anunţul decesului a fost făcut de reprezentanţii editurii Cartea Românească.
Ivănescu a fost propus, în anul 1999, la Premiul Nobel pentru Literatură de către Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România, însă lipsa traducerilor operelor sale în limbi de circulaţie internaţională a constituit o piedică semnificativă. Nicolae Manolescu: "Dispare unul dintre cei mai atipici poeţi ai generaţiei '60" "În general poeţii generaţiei mele au fost racordaţi la surse de poezie franceză, europeană. Mircea Ivănescu a schimbat macazul, sursele lui fiind poezia anglo-saxonă şi cea americană. El a descoperit aceată nouă sursă care s-a dovedit valabilă pentru cei care au urmat", povesteşte criticul Nicolae Manolescu despre poet. În acelaşi timp, preşedintele Uniunii Scriitorilor aminteşte şi de contribuţia importantă a lui Mircea Ivănescu în calitate de traducător. "Este cel care a tradus Kafka sau Joyce, printre cei mai greu de tradus scriitori", subliniază el. Şi criticul literar Ion Bogdan Lefter recunoaşte că poetul a fost unul dintre "reformatorii retoricii poetice autohtone". "Cu Mircea Ivănescu, la foarte scurt timp după ce s-a stins din viaţă şi Mircea Horia Simionescu, dispare ultimul mare precursor al postmodernismului literar românesc şi unul dintre cei mai importanţi scriitori pe care i-am avut după al doilea război mondial", adaugă el. Pionier al postmodernismului
Mircea Ivănescu a debutat în 1968, cu un volum intitulat "Versuri". În anii '70 a avut cele mai multe lansări, cu şapte volume lansate în decursul deceniului: "Poeme" (1970), "Poesii" (1970), "Alte versuri" (1972), "Poem" (1973), "Alte poeme" (1973), "Amintiri" (1973), "Alte poesii" (1976). În 1999, când a fost propus pentru Nobel, a lansat antologia "Poesii vechi şi nouă". Următorul volum, şi ultimul, de altfel, avea să fie lansat zece ani mai târziu, antologia "lines poems poetry" (University of Plymouth Press, 2009).
În spatele titlurilor banale ale volumelor sale se ascunde, de fapt, un pionier al postmodernismului în Europa Centrală și de Est, consideră criticii români. Membru al curentului postmodernist, poetul Ivănescu s-a dedicat şi traducerilor. Astfel, a prezentat românilor operele lui Kafka, Musil, Joyce, Fitzgerald sau Faulkner.
În septembrie anul trecut, Mircea Ivănescu a fost inclus în topul "10 mari sibieni": <iframe width="620" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/GpswnRVKm2k" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Mircea Ivănescu - Conversaţie mondenă:m-am aplecat mult către ea peste cristalele impure ale paharelor arzând linistit, să-i spun – „rochia ta” (dar nu-i priveam faţa, nu o vedeam) – „abia acum văd, ai o rochie violetă”. (acele dure ale alcoolului îmi zgâriau faţa, ca atunci când mergi prin zapada, în soare.) „ai o rochie violetă”, îi spuneam surprins. (şi e ca o flacără aderentă care te consumă. pe brânci ma târăsc către ea – aş fi putut să-i spun, dar minţeam – văzusem demult cum gulerul întunecat al rochiei îi urca spre gât cu jocul ei de curcubeu degradat.) şi mereu îmi spuneam: - dacă-i privesc faţa acum, am să înţeleg – am s-o văd pentru întâia dată cu adevărat. şi mi-am ridicat ochii spre faţa ei nemişcată.
Mircea Ivănescu - Dar sunt şi amintiri adevărateŞi eu am umblat odată cu o amintire în mâini, strângând-o atent, să nu-mi scape. (îmi alunecase odată – şi se rostogolise de-a dura pe jos. am şters-o frumos, cu mâneca hainei nu mi-a fost frică. amintirile mele sunt mingi – nu se sparg niciodată. numai că dacă-mi scapă, din mâini, se pot rostogoli foarte departe – şi mi-e lene să mai alerg după ele, sau chiar să mă întind la marginea mea, să-mi las mâna din ce în ce mai lungă în jos, să fugăresc amintirea. îmi iau mai bine o alta. şi asta poate fi falsă.) şi eu am umblat, deci, odată cu o amintire în braţe – (şi ma gândeam, cu un rânjet rău, că într-o carte celebră, nu mai ştiu cine umbla cu propriul sau cap prin infern, luminându-şi drumul). şi parcă nu e tot una? Vom reveni cu amănunte
Recomandările noastre
