Traian Băsescu, despre raportul pe justiție: Avem instituții autonome, nesubordonate politic
- Carmen Vintil ă
- 20 iulie 2011, 15:56
Raportul Comisiei Europene este unul corect, care relevă progresele făcute pentru a avea un sistem de justiţie eficient, dar care "pune degetul" pe problemele care afectează credibilitatea justiţiei şi a României, consideră președintele Traian Băsescu.
Şeful statului a nominalizat "instituţiile neconvingătoare" din raport, care sunt ICCJ, CSM şi Parlamentul. Traian Băsescu a precizat însă că nu este de acord întru totul cu aprecierea legată de Parlament, care a susţinut asumările de răspundere ale Guvernului pe legile privind justiţia.
"Dacă mi-aş permite un comentariu, ar fi legat de Parlament, unde a existat o majoritate care a suţinut asumările succesive de răspundere ale Guvernului pe toată legislaţia cu justiţia, dar faptul că Parlamentul a reacţionat mai puţin pozitiv la ridicarea de imunităţi sau la permisiunea de extindere a unor anchete a generat această apreciere pe care nu o suştin întru totul", a susţinut Băsescu. Potrivit preşedintelui, oricâtă voinţă ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să-l susţină nu ar fi putut implementa această legislaţie. Totodată, preşedintele a subliniat aprecierile pozitive la adresa Guvernului din raportul pe justiţie , susţinând că asumarea răspunderii pe cele patru Coduri sau pe Legea micii reforme reprezintă elemente care au convins CE că există o deplină determinare a Executivului să creeze cadrul instituţional necesar şi funcţionării justiţiei, dar şi luptei anticorupţie.
Pe de altă parte, șeful statului a ținut să precizeze că instituțiile statului au evoluat mult față de acum șapte ani, influența politicului nemaiconstituind un factor important în luarea deciziilor acestora. El a făcut un apel către presă să țină seama de aceste realități și să nu mai trateze instituțiile cu mentalitatea din 2004 în încercarea de a le decredibiliza. "Am rugămintea să înţelegeţi că instituţiile despre care vorbim ANI, DNA şi Parchetul nu mai sunt din 2004. Instituţiile funcţionează autonom. Uitaţi mentalităţile din 2004", a mai spus președintele.
Fondurile UE, fără facturi la Bruxelles Preşedintele a mai spus că a adresat Guvernului rugămintea ca pentru moment România să înceteze să mai trimită facturi la decontare la Bruxelles, mai puţin pe agricultură. Potrivit şefului statului, premierul Emil Boc a şi dispus o asemenea măsură. Băsescu a explicat că, dacă auditul Comisiei Europene constată nereguli în derularea unor astfel de proiecte, banii se retrag şi sumele se diminuează. "Vă aduceţi aminte de acele audituri făcute de Comisia Europeană, vă aduceţi aminte de auditul la drumuri, în judeţul Teleorman şi Ilfov? Vreau să ştiţi că am propus Guvernului să aibă o abordare extrem de serioasă legată de achiziţiile publice. Marea problemă este, pe de o parte, respectarea procedurilor şi caietele de sarcini care duc către un anume câştigător şi, pe de altă parte, creşterea preţului în execuţie", a susținut preşedintele. Aderarea la Schengen, necondiționată de MCV Traian Băsescu a mai susținut și că România nu consideră corect ca raportul MCV să fie anexat la condiţiile de aderare la spaţiul Schengen. "România nu consideră corect ca raportul MCV să fie anexat la condiţiile de intratre în Spaţiul Schengen. În acelaşi timp, România constată că se află în faţa unei realităţi: sunt state care insistă ca raportul MCV să fie luat în considerare atunci când se spune «Da» intrării României în Spaţiul Schengen", a declarat şeful statului. Nu în ultimul rând, președintele le-a cerut judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să înţeleagă că eficientizarea funcţionării atunci când este vorba despre judecarea dosarelor de corupţie la nivel înalt nu este un lucru pe care-l cer preşedintele şi Guvernul, ci este o condiţie obligatorie pentru evaluarea Comisiei Europene din 2012. CITIȚI ȘI:
- RAPORTUL UE PE JUSTIŢIE: România trebuie să adopte o lege pentru confiscarea averilor ilicite
- Europa devine fermă: bunurile ilegale trebuie confiscate
- Raportul CE critică lipsa condamnărilor definitive pentru fapte de corupţie