Comisia Europeană crede că reformele din justiţie sunt insuficiente, prejudiciile trebuie recuperate şi practica instanţelor de a accepta amânări ale proceselor trebuie să înceteze.
Comisia susţine în raportul privind situaţia justiţiei că România nu s-a angajat încă într-o reformă profundă a sistemului disciplinar în justiţie. Instituţia recomandă acţiuni de urgenţă pentru accelerarea soluţionării dosarelor mari de corupţie pentru a preveni ca procesele să fie închise din cauza intervenţiei termenelor de prescriere a faptelor. Totodată, Comisia Europeană (CE) susţine adoptarea unor măsuri pentru a îmbunătăţi recuperarea prejudiciilor, urmărirea spălării banilor şi protecţia împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice. Instanţele tind să adopte o abordare permisivă şi excesiv de precaută faţă de cererile pentru expertize suplimentare, amânarea de audieri sau excepţii procedurale formulate de inculpaţi. Presiuni pentru confiscarea averilor Comisia cere confiscarea bunurilor care nu pot fi justificate şi aplicarea de sancţiuni "descurajatoare" în cazuri de incompatibilităţi. În acelaşi timp, Înalta Curte ar trebui să prelungească perioada de prescripţie într-un caz, atunci când o decizie referitoare la o excepţie constituţională se află pe rol. La capitolul integritate, CE recomandă demonstrarea unui istoric al realizărilor prin sancţiuni prompte şi descurajatoare privind incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor nejustificate, în urma constatărilor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), îmbunătăţirea cooperării dintre ANI şi alte autorităţi administrative şi judiciare, în mod special în domeniul achiziţiilor publice. Aprecieri
- proiectul de regulament privind numirile de judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aflat în dezbatere în Comisiile Juridice ale Parlamentului.
- regulamentul nou de recrutare al inspectorilor judiciari din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
- întărirea Inspecţiei Judiciare şi facilitarea intrării în vigoare a Codului Civil din partea CSM
- Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are cauze tot mai convingătoare în privinţa investigării cazurilor de corupţie la nivel înalt.
- legea "Micii reforme" care a revizuit atribuţiile Înaltei Curţi. Totuşi, legea întâmpină greutăţi în rezolvarea problemei jurisprudenţei neunitare
- România a reînfiinţat baza legală pentru Departamentul de Luptă împotriva Fraudei (DLAF), echivalentul OLAF, pentru a efectua activităţile de cercetare.
NEMULŢUMIRI
Criticile Comisiei Europene
Ne puteți urmări și pe Google News
- progresul în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei este încă insuficient.
- multe cazuri de corupţie la nivel înalt sunt tergiversate ani buni în instanţă
- angajamentul scăzut al CSM pentru continuarea reformei în sistemul judiciar
- nefinalizarea studiilor de impact în vederea intrării în vigoare a noilor Coduri
- România încă nu a reuşit publicarea în totalitate pe internet a jurisprudenţei
- motivările instanţei sunt elaborate cu întârziere mare, după ce verdictul este pronunţat
- numărul scăzut de sancţiuni aplicat în dosarele descoperite de Agenţia Naţională de Integritate (ANI)
- Comisia de Investigaţie a Averilor înfiinţată la nivelul curţilor de apel, se pronunţă de facto asupra temeiniciei cazurilor transmise de ANI, deşi nu este parte a misiunii sale.
- în ultimul an, doar două cazuri de bunuri nejustificate au fost confirmate de către curţile de primă instanţă.
- un număr important de cazuri investigate, conform vechii legi, au fost pierdute din cauza împlinirii termenelor de prescripţie.
- multe dintre deciziile instanţelor privind conflicte de interese în sfera achiziţiilor publice vin prea târziu
- deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt sunt judecate într-o perioadă de trei ani, un număr semnificativ de cazuri implicând demnitari, se află în prezent pe rolul instanţelor de judecată de peste trei ani, remarcă raportul CE.
- se cere un progres urgent pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor UE, care se situează la un nivel foarte scăzut în multe sectoare.
Recomandări Dorinţele Europei În vara anului 2012 va avea loc evaluarea totală a CE privind justiţia din România. Până atunci, documentul care va fi prezentat, miercuri, la Bruxelles, recomandă autorităţilor române luarea a 19 măsuri esenţiale pentru normalizarea lucrurilor în sistemul judiciar: adoptarea unui plan simplu şi logic de implementare a noilor Coduri, o analiză completă a dezechilibrelor volumului de muncă în cadrul sistemului judiciar, asigurarea resurselor suficiente pentru pregătirea şi reorganizarea instanţelor şi a parchetelor, adoptarea unui program care să stabilească obiectivele şi indicatorii pentru reformă, creşterea capacităţii INM şi adoptarea propunerii acestuia de îmbunătăţire a criteriilor de recrutare, finalizarea revizuirii funcţionale propuse privind sistemul judiciar, crearea unui cadru pentru monitorizarea progreselor reformei sistemului. În cazul luptei anticorupţie, CE ne recomandă: coordonarea politicilor anticorupţie la cel mai înalt nivel, rezultate convingătoare în domeniul recuperării bunurilor provenite din infracţiuni şi adoptarea unei noi legi privind confiscarea extinsă a averilor ilegale. România ar trebui, de asemenea, să demonstreze un istoric al succeselor dovedite în urmărirea spălării banilor ca infracţiune de sine-stătătoare. "Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt sunt judecate într-o perioadă de trei ani, un număr semnificativ de cazuri implicând demnitari depăşeşte acest termen". Raportul Comisiei europene CITIȚI ȘI:
- Raportul CE critică lipsa condamnărilor definitive pentru fapte de corupţie
- Raport anual pe justiţie: România află miercuri de la UE ce progrese a făcut
Recomandările noastre
