În mediul rural, finanţările sunt obţinute mai mult prin credibilitate decât prin garanţii, în urma recomandărilor din partea oamenilor de încredere.
Satul rămâne unul dintre cele mai sigure sectoare pentru creditare. Bănci şi creditori nebancari au la sate portofolii de zeci şi chiar sute de milioane de lei "fără pată“. Cel mult 1% din împrumuturile acordate au rămas neplătite. Respectul pentru ban, care trebuie neapărat investit, şi nu cheltuit, dar şi ruşinea de "gura lumii“, au creat un profil de client sigur, scrie revista "Capital".
Un caz de manual este Cătălin Dumitrache din Gherghiţa, judeţul Prahova. A luat prima oară un credit de la fundaţia Centrul pentru Dezvoltare Economică, în 2004, pentru extinderea unei sere şi l-a rambursat doar în 7 luni. Între 2005 şi 2009 suprafaţa serei a crescut constant, de la 1.000 mp la 8.000 mp cultivaţi cu legume. Dezvoltarea a făcut-o prin credite, cinci în total, în valoare de 38.000 de dolari, fiecare restituit în mai puţin de un an.
"Pentru ei, orice sumă este foarte importantă: trebuie investită, şi nu cheltuită, pentru că din acea investiţie trăiesc: asta e marea diferenţă între zona rurală şi cea urbană“, spune Anca Ciobanu, CEO good.bee Credit IFN specializată în finanţarea afacerilor mici din zona rurală.
Potrivit acesteia, antreprenorii rurali preferă creditele în lei, cu plata dobânzii în avans. Alte instituţii financiare care oferă credite pentru mediului rural sunt Patria Credit, ProCredit sau CEC Bank.
Model de banking sătesc
Resimţind noile realităţi ale pieţei, în 2009, Cătălin Dumitrache a renunţat la culturile de legume şi a trecut la înlocuirea treptată cu flori, concomitent cu reducerea suprafeţei de sere la 4.000 mp.
"Creăm grupuri informale, de maximum 60 de persoane, alcătuite din cei care doresc credit. Se alege prin vot secret un comitet de credit, format din persoanele în care comunitatea are cea mai mare încredere, cum ar fi directorul şcolii sau preotul. Informaţia pe care o luăm de la ei ţine de caracterul debitorului: cine este serios, cine nu, cine are experienţă în afacerea respectivă“, spune Anca Ciobanu.
Comitetul dă verdictul cu privire la suma creditului. Una e suma pe care o cere solicitantul, alta este cea pe care o poate plăti. Deşi este luat individual, creditul implică întreaga comunitate: pentru un singur rău-platnic în sat, comunitatea pierde dreptul la credit. Metoda chiar funcţionează: de exemplu, good.bee, la un portofoliu de credite de 40 de milioane de lei nu are niciun împrumut neplătit.
"Pentru săteni orice sumă este foarte importantă: trebuie investită, nu cheltuită, pentru că din acea investiţie trăiesc.“
Anca Ciobanu, CEO good.bee
DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢII
Azi iau credit de tractor, mâine pentru un coafor
Împrumuturile din mediul rural sunt mici. La good.bee, de exemplu, media este de 6.500 de euro. Există şi credite mari, de 100.000 de euro, acordate pe maximum şapte ani, şi mulţi antreprenori au pornit de la credite de 500 de dolari şi au ajuns, treptat, la cifre de zeci de mii de euro. Majoritatea creditelor de la sate merg către agricultură, dar s-au dat împrumuturi şi pentru service-uri auto sau pentru construcţia de pensiuni şi chiar amenajări de hoteluri. Bankingul la sat este alfel decât la oraş, pentru că omenii din mediul rural sunt cel mai puţin solvabili, după stardardele clasice de analiză. Cum sunt garantate împrumuturile Nu au adeverinţe de salariu, de multe ori nici măcar acte pentru casele în care locuiesc. Doar primăria le poate da o dovadă prin care să confirme producţia pe anul trecut, ca o garanţie că îşi vor putea recupera creditul pe care vor să îl dea anul acesta. "Până la 10.000 de euro, creditele nu sunt garantate de săteni. Cei care vor între 10.000 şi 30.000 de euro pot garanta cu gajuri, iar de la 30.000 cerem ipoteci“, spune Anca Ciobanu. "Din păcate, creditarea către mediul rural înaintează greoi, din cauză că nu toate terenurile sunt trecute în cartea funciară. Este foarte greu să iei în garanţie un teren din mediul rural, în condiţiile în care nu are acte clare de proprietate“, spune Anca Bidian, CEO Kiwi Finance. Pentru a ajunge totuşi la clienţii din mediul rural, creditorii au conceput un model diferit de afacere, care îmbină două sisteme – creditarea de grup cu "village banking“, comunitatea fiind implicată direct - de la avizare şi până la rambursarea creditului.
Recomandările noastre
