Constantin Antohi găseşte soluţii practice la problemele de care ne lovim în viaţă. Inovaţiile sale pornesc de la ştirile proaste pe care le citeşte în ziare. Imediat se gândeşte cum să îndrepte lucrurile.
La cei 70 de ani ai săi, profesorul ar trebui să-şi trăiască liniştit anii de pensie. Slavă Domnului, are cu ce. Şi-a făcut o vilişoară în Cotnari, în patria vinului. Are o maşină elegantă şi ceva bănuţi puşi deoparte. Însă omul, obişnuit să muncească toată viaţa, nu are astâmpăr. Se joacă necontenit cu formule matematice şi fizice, cu reacţiile chimice. Merge pe stradă, citeşte ziarele sau pur şi simplu se uită la televizor şi imediat îi vine o idee pentru o nouă invenţie. Inovează aproape la fel de firesc precum respiră. Acesta este Constantin Antohi, preşedintele Societăţii Inventatorilor din România. Profesor asociat la facultatea de Hidrotehnică din Iaşi, Antohi e o somitate. Are zeci de aparate şi dispozitive unicat pe care el însuşi le-a conceput. A pierdut şirul medaliilor şi premiilor speciale obţinute la saloanele de inventică. Investitorii n-au încredere în invenţiile autohtone În cei 70 de ani, Antohi a ars toate etapele. Profesor de fizică, ca formaţie, acesta a predat la gimnaziu, liceu şi, în ultimii ani, la facultate. Inovează de când se ştie. Pe cont propriu sau împreună cu studenţii sau cu profesorii cu care lucrează. Înainte de 1989 participa la cercurile de fizică, despre care vorbeşte cu oarecare nostalgie. Şi asta deoarece îi ofereau cadrul în care se simţea ca peştele în apă. După ‘90, a fost organizatorul celor mai importante saloane de inventică din ţară. Dar profesorul, spirit practic, a sesizat imediat că simpozioanele nu au nicio finalitate dacă la aceeaşi masă nu vin şi investitorii cu potenţial, manageri ai firmelor de top din ţară şi străinătate. Tocmai de aceea a decis transformarea saloanelor în târguri de inventică. "Aşa, invenţiile noastre pot fi transpuse în produse de serie. Totuşi, în România este mai greu să convingi un investitor să bage bani în invenţia ta. Aceştia preferă mai degrabă să importe şi să distribuie produse de o calitate mai slabă decât cele pe care le-am putea produce noi în ţară", susţine Constantin Antohi. O ştire proastă îl face să se gândească zile în şir cum să îndrepte lucrurile De cea mai recentă invenţie a sa, un sistem perfomant de alarmare în cazul alunecărilor de teren, nu s-a interesat nimeni din România. Are o ofertă de la autorităţile ucrainene din Sevastopol, care ar vrea să implementeze sistemul. Spre deosebire de alţii din breasla sa, profesorul Antohi încearcă să dea fiecărei invenţii o aplicabilitate practică. Nu inovează doar de amorul artei. "Un caz recent m-a impresionat teribil. Doi tineri căsătoriţi au murit electrocutaţi, ţinându-se de mâini. Fulgerul a intrat în corpul bărbatului prin lanţul de la gât. Pentru că se ţineau strâns de mâini, fulgerul a trecut dintr-un corp în altul şi a ieşit prin piciorul drept al fetei. Dacă nu se ţineau atât de strâns de mâini, ea supravieţuia. Asta mă preocupă acum pe mine. Vreau să fac nişte sisteme de apărare", explică profesorul. Acum îl preocupă schimbările climatice, exploziile solare pe care le studiază minuţios. E pasionat de energia alternativă, de protejarea mediului. "Vreau să fiu în pas cu vremurile".
Icoana cu leduri
Pentru biserica la care merge, profesorul Antohi a conceput o icoană cu lumină.
“Este ireală. Ledul scoate în evidenţă culorile icoanei. Ledurile sunt aşezate în aşa fel încât se realizează reflexie multiplă, iar lumina se distribuie uniform. Consumul e de 0,4 waţi".
Vaza inteligentă. Are la bază un sistem de iluminare pe bază de leduri. De fapt, vaza te atenţionează când trebuie să schimbi apa la flori. Dacă lumina creşte în intensitate, asta înseamnă că apa s-a murdărit şi trebuie schimbată.
Printre multe altele, profesorul a mai creat un sistem de alarmare în cazul apariţiei alunecărilor de teren, o baliză magnetică "antipăsări", îndepărtându-le de pe terenurile agricole precum şi o candelă care arde neîncetat timp de 30 de ani.
Ne puteți urmări și pe Google News
Becurile cu leduri: de 12 ori mai economice
Este una din invenţiile de suflet ale lui Antohi. Punctele forte ale invenţiei: becul cu leduri este de 12 ori mai economic, la aceeaşi intensitate, decât unul cu filament. Lumină e plăcută, nu deranjează, e ca lumina zilei. "Durata de viaţă a unui astfel de bec e de 12 ani dacă luminează continuu sau de 22 de ani dacă e aprins numai noaptea". Are lungime de undă stabilă, nu are ultraviolete, deci nu atrage insecte. "În acest caz am obţinut brevetul pentru modul de dispunere al ledurilor, ca să obţin o intensitate mai mare", susţine Antohi.
Redresorul generator
O altă invenţie pe care o foloseşte personal la casa din comuna Cotnari este un redresor pentru situaţiile în care rămâne fără curent. La prima vedere, aparatul portocaliu pare o cutie din metal cu roţi. În realitate este ca o baterie gigant care oferă independenţă energetică pentru una-două săptămâni. Bateria se încarcă fie normal, de la priză, fie de la panouri solare.
Când locuinţa rămâne fără curent, acest redresor intră automat în funcţiune. "Pot alimenta mai multe becuri, un laptop sau un televizor". Costul de producţie al instalaţiei este de aproximativ 1.600 de lei şi nu este produsă în serie.
Paharul inteligent Recipientul are o mare calitate. Poate descoperi chelnerul care încearcă să-şi tragă în piept clienţii şi care “botează" cu apă băuturile alcoolice. Paharul are dedesubt o sursă de lumină şi este aşezat pe un resort. “Apa are o densitate şi votca, să spunem, are o altă densitate. Îţi dai seama dacă băutura a fost «botezată» după modul în care este distribuită.
Tomberonul electric, armă împotriva E. coli
Invenţia, mai veche, a fost medaliată de 7 ori cu aur la saloanele internaţionale. Isteria recentă din Europa, cu bacteria E.coli, l-a determinat să o regândească. Un banal tomberon a fost transformat într-un echipament ce distruge bacteriile.
Rezultatele testelor de laborator relevă faptul că acţiunea aparatului este puternic germicidă, într-o oră dispărând toţi germenii. “Aparatul umple tomberonul cu ozon cum se umple cu apă. Ozonul, prin descompunere, creează oxigenul atomic. Acel oxigen atacă orice microorganism", afirmă Antohi. Invenţia iniţială fusese făcută pentru activităţi medicale", afirmă Antohi.
Maşina de spălat pahare. Profesorul a realizat un aparat cu bandă rulantă pentru baruri şi cafenele: se pun pahare sau ceşti la un capăt şi la celălalt ies dezinfectate. E pe bază de ultraviolete.
Purificatorul de aer, singura sa invenţie în producţie de serie
Arată exact ca un aparat de aer condiţionat. Diferenţa e că acesta nu schimbă temperatura din cameră, ci curăţă aerul. "Purificatorul" e una din invenţiile profesorului ce este produsă în serie. Antohi a inventat sistemul în 2004, iar de cinci ani se comercializează pe piaţă, fiind produs de o firmă din Urziceni.
Un astfel de aparat costă în jur de 300 de euro, profesorul primind 7% din preţul fiecăruia. Aparatul poate fi instalat în orice apartament, dar şi în clinici, spitale.
"Purificatorul are o sită, un filtru. Apoi, în interior, aerul este canalizat, trece prin nişte oglinzi elipsoidale care concentrează radiaţia de 400 de ori. În nanosecunde, viruşii sunt distruşi la prima trecere. Aerul devine perfect, mai ales pentru cei cu astm", explică Antohi.
Recomandările noastre
