Muşcătura de căpuşă provoacă în anumite cazuri o boală greu de depistat, ce poate afecta inima, ochii şi poate paraliza faţa. Judeţele Sibiu, Botoşani şi Cluj găzduiesc adevărate focare de boală.

Căpuşele pot fi purtătoare ale bacteriei "Borrelia Burgdorferi" şi pot transmite omului boala Lyme, care, netratată la timp, afectează ochii, inima şi sistemul nervos. Fiindcă are simptome comune (astenie, stări de rău, cefalee sau febră), se confundă uşor cu gripa şi "scapă" inclusiv medicilor, mai ales după ce dispar semnele muşcăturii.

"Doctorii, neştiind ce am, m-au trimis la psihiatru"

Ioana a aflat că suferă de boala Lyme după patru ani de la primele simptome. Deşi avea zile când nu putea să se ridice din pat din cauza ameţelilor şi durerilor de cap, analizele de sânge o scoteau de fiecare dată sănătoasă tun.

"Medicii m-au trimis la psihiatru crezând că sufăr de vreo boală închipuită. Am făcut şi tratamente pentru stimularea imunităţii, fără rezultat. În cele din urmă, după doi ani de chinuri, o doctoriţă a avut insipraţia să-mi facă testul pentru boala Lyme. Cu tot cu tratamente, încă mai simt furnicături în degete şi dureri", povesteşte tânăra de 28 de ani din Cluj.

Sibiu, Botoşani şi Cluj, rezervoare de căpuşe

Ultimul raport al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile arată că peste 560 de oameni au fost suspectaţi de boală, anul trecut, de trei ori mai mulţi ca în anul 2009. Au fost confirmate de analize aproape jumătate dintre ele: 263 de cazuri.

În România, există adevărate rezervoare de căpuşe în Sibiu, Botoşani, Cluj, Harghita, Alba, chiar şi împrejurimile Bucureştiului. Cele mai mai multe cazuri s-au înregistrat în Sibiu, unde incidenţa bolii a depăşit opt persoane infectate la o sută de mii de locuitori; urmat de Botoşani, Alba şi Harghita.

Anul trecut, luna iunie a fost vârf de sezon, cu 60 de cazuri şi, surprinzător, majoritatea cazurilor (70%) provin din mediul urban.

De la bubiţe "migratoare" la paralizia feţei

Lyme mai este denumită şi "boala cu 1.000 de feţe", fiindcă simptomele sunt neclare. Primul semn al infecţiei, raportat de 60% din bolnavi, este de eritemul migrator (bubiţe care apar din loc în loc), vizibil în una-două săptămâni de la momentul producerii înţepăturii.

"Principala problemă ţine de diagnostic, pentru că în primă fază nu ne gândim la boala Lyme. Alte simptome includ umflarea ganglionilor limfatici de lângă locul înţepăturii de căpuşă, dureri în tot corpul, astenie, cefalee sau febră", explică medicul de familie Călin Ciubotaru.

16% din bolnavi au raportat semne târzii ale bolii: furnicături scurte şi repetate la nivelul articulaţiilor. În cazuri severe, poate apărea paralizia facială sau paralizia nervilor cranieni.

PREVENIRE

Vegetale şi miere pentru întărirea imunităţii

Dacă aveţi simptomele amintite, mergeţi imediat la medic (preferabil la un spital de boli infecţioase). Cu cât boala este tratată mai repede, imediat după muşcătura de căpuşă, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari. În caz contrar, puteţi rămâne cu sechele oftalmologice, articulare, cardiace şi neurologice.

Tratamentul recomandat include antibiotice, dar se pot lua şi suplimente pentru stimularea imunităţii. "De asemenea, o dietă bogată în antioxidanţi, vitamine şi enzime, bazată pe vegetale, ceaiuri de plante şi produse din miere, poate ajuta organismul să se pună mai repede pe picioare", recomandă medicul Călin Ciubotaru.

Pentru a preveni boala, evitaţi pe cât posibil ieşirile în natură mai ales în lunile mai, iunie şi iulie, când capuşele nu sunt încă mature şi sunt greu de observat sau echipaţi-vă corespunzător.