Divergenţele dintre SUA şi Rusia pe marginea scutului antirachetă de la Deveselu ar putea fi clarificate la summitul G8 desfăşurat săptămâna aceasta în Franţa.

După ce preşedintele Traian Băsescu a încercat să liniştească opinia publică din România după declaraţiile ferme ale preşedintelui rus, privind amplasarea scutului anti-rachetă la baza Deveselu, vineri, un nou val de declaraţii ale Moscovei avertizează că Rusia nu va tolera rachetele americane în coasta sa. Mass-media din Rusia a ţinut să pună în evidenţă mesajul de forţă enunţat de oficiali ai Armatei, precum şi de liderii politici.

"Amplasarea elementelor scutului anti-rachetă în imediata apropiere a graniţelor noastre prezintă un pericol real pentru sistemul nuclear de securitate al Rusiei", a declarat preşedintele Comandamentului General al Armatei din Federaţia Rusă, Andrei Tretiac, preluat de RIA Novosti.

În opinia sa, "analiza tendinţelor de dezvoltare a scutului anti-rachetă în ţările din Europa de Est sugerează clar posibilitatea valorificării acestui potenţial nuclear la un moment dat".

În aceeaşi zi, preşedintele Dmitri Medvedev, într-un discurs rostit la un forum juridic internaţional din Sankt-Petersburg, a solicitat Occidentului să ajungă la un numitor comun cu Rusia privind proiectul scutului european, avertizând că, în caz contrar, "continentul riscă să se întoarcă la Războiul Rece".

De ce îi e frică Rusiei?

Principala îngrijorare a Rusiei se referă la etapele trei şi patru ale programului anti-rachetă, care urmează să se implementeze din 2015, şi care au în vedere modificarea rachetelor balistice "Standard 3", creşterea flotei navale la 40 de nave în zona Mării Negre şi amplasarea a peste 400 de radare de detectare a armelor nucleare.

Îngrijorarea oficialilor ruşi se referă la o posibilă interferenţă a proiectilelor nucleare ale Rusiei şi NATO. Militari şi experţi în armament nuclear apreciază că există un pericol real ca scutul american să distrugă rachetele balistice intercontinentale şi rachetele care pot fi lansate de submarinele ruse, ceea ce prezintă "un real pericol pentru sistemul nuclear de securitate al Federaţiei Ruse".

Şi ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a subliniat faptul că dacă raza de acţiune a sistemului anti-rachetă este de mii de kilometri, atunci şi scutul trebuie amplasat la mii de kilometri distanţă de Rusia.

Pentru a înţelege exact motivul unei reacţii aproape lipsită de diplomaţie din partea Rusiei, amintim că administraţia Obama a renunţat la ideea amplasării scutului în Polonia şi Cehia, în anul 2009, şi a purtat din acel moment negocieri cu ruşii privind conectarea sistemelor antirachetă ale NATO şi ale Rusiei. Însă aceste negocieri nu au fost finalizate. Ruşii au vrut un scut comun, iar americanii au respins ideea, argumentând că Statele Unite nu pot încredinţa propria securitate altei ţări, mai ales unui fost adversar din timpul Războiului Rece.

Războiul informaţional din jurul scutului

În războiul imagologic, Rusia utilizează toate resursele guvernamentale şi instituţionale. Prima care a reacţionat a fost, din nou, presa rusă. Majoritatea ziarelor din Rusia au marşat pe mesajul că Rusia este pregătită să "sfideze" din punct de vedere militar programul american. Agenţia Interfax a scos în faţă declaraţia făcută în ianuarie de inginerul şef al Institutului de Tehnica Nucleară din Moscova, creierul unor noi echipamente nucleare de tip rachetă cum ar fi RT-2PM "Topol", PS – 24 IARS, PSM – 56. El a anunţat posibilitatea ca Federaţia Rusă să iasă din Tratatul de la Praga, constituit în vederea dialogului privind scutul anti-rachetă în Europa, dacă "Washingtonul va dezvolta elemente ale scutului în ţările Europei de Est".

În egală măsură, constructorul de rachete a ţinut să menţioneze că noul arsenal nuclear al Rusiei este mult mai dezvoltat şi poate face faţă "unei evoluţii a sistemelor de apărare nucleară".

Ziarul Kommersant preia poziţia Preşedintelui Academiei de Geopolitică, Leonid Ivaşov, care a solicitat Preşedintelui Rusiei să reacţioneze dur la înţelegerea dintre Washington şi Bucureşti referitor la amplasarea elementelor scutului NATO pe teritoriul României. Într-o declaraţie preluată de ziarul moscovit, analistul politic apropiat de preşedintele Medvedev menţiona: "Ei încearcă să diminueze poziţia Rusiei şi să anuleze perspectivele noastre geopolitice. Scopul lor este să minimalizeze potenţialul nuclear al Rusiei"

Presa americană, prudentă

Presa americană tratează cu prudenţă declaraţiile lui Dmitri Medvedev. Cel mai "spectaculos" articol este cel preluat de Washington Times de pe Associated Press în care declaraţiile preşedintelui rus sunt puse în contextul campaniei electorale ce se apropie. Dmitri Medvedev îşi pregăteşte o posibilă candidatură la alegerile prezidenţiale din 2012, candidatură încă neanunţată oficial. Prin aceste declaraţii, el urmăreşte să îşi alimenteze imaginea de lider intransigent.

Mesajele referitoare la scut nu au fost singurele afirmaţii tari, Medvedev reluând avertismentele că Rusia nu va tolera "interferenţe străine" în Siria. New York Post preia declaraţia purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Mark Toner: "Am afirmat constant şi clar, în ultimii ani, că scutul anti- rachetă nu este îndreptat sub nicio formă spre Rusia. De fapt, intenţia noastră este de a coopera cu Rusia în problema protecţiei contra atacurilor cu rachete şi am afirmat de multe ori acest lucru".