Flexibilizarea pieţei muncii, sancţiuni mult mai drastice pentru munca la negru și dispariția contractului colectiv de muncă la nivel național sunt doar câteva modificări aduse de noile legi.
Premierul Emil Boc a susţinut că noul Cod al muncii va diminua rigiditatea pieţei muncii, printr-un amendament prin care se permite mai uşor angajatorilor să încadreze personal după ce fac disponibilizări. Potrivit legii, angajatorii vor putea încadra personal după 45 de zile de la concedierile colective efectuate. Astfel, în cazul concedierilor colective, în termen de 45 de zile de la data concedierii, salariatul concediat are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă. ”În situaţia în care în perioada prevăzută se reiau aceleaşi activităţi, angajatorul va transmite salariaţilor care au fost concediaţi de pe posturile a căror activitate este reluată în aceleaşi condiţii de competenţă profesională o comunicare scrisă în care sunt informaţi asupra reluării activităţii”, se mai arată în actul normativ. De asemenea, Guvernul a acceptat un amendament prin care părţile, reprezentarea acestora şi procedura de negociere şi încheiere a contractelor colective de muncă se stabilesc potrivit legii. Contractele colective de muncă, reglementate prin lege specială ”Contractele colective de muncă şi actele adiţionale încheiate după data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011 nu pot prevedea o durată de valabilitate care să depăşească 31 decembrie 2011. După această dată, contractele colective de muncă şi actele adiţionale se vor încheia pe durată stabilită prin legea specială”, stipulează un amendament depus de parlamentari și acceptat de Guvern. Noul Cod al muncii instituie prioritatea criteriilor de performanţă în faţa celor sociale în cazul disponibilizărilor. De asemenea, contractele pe durată determinată vor fi încheiate pe o perioadă de până la trei ani, în loc de doi, cum prevedea legislaţia în vigoare. Sancţiunile prevăd amenzi pentru angajator de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană găsită fără forme legale de angajare iar, în cazul a mai mult de cinci persoane, angajatorul poate fi sancţionat penal cu închisoare de la unu la doi ani. Noul Cod al muncii sancţionează atât angajatorul, cât şi persoana găsită că prestează muncă nedeclarată. Pe de altă parte, potrivit lui Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), noul pachet legislativ este atât în favoarea angajatorilor, cât şi a angajaţilor, aceştia din urmă putând beneficia, prin intermediul contractului de muncă legal încheiat, de ajutor de şomaj, pensie, asigurări sociale. Munca temporară, reglementată în noul Cod al Muncii Prin noile prevederi, a fost creată posibilitatea de a apela la munca temporară prin agent de muncă temporară, fără condiţionări în ceea ce priveşte motivul care a dus la necesitatea suplimentării forţei de muncă: creşterea activităţii, înlocuirea angajaţilor ale căror contracte de muncă sunt suspendate, pentru activităţi sezoniere, ocazionale sau specializate. Singura interdicţie admisă de noul Cod al muncii se referă la înlocuirea angajaţilor aflaţi în grevă. Legea zilierilor: muncitorul ia ”leafă” în fiecare zi Potrivit legii, activităţi cu caracter ocazional pot fi prestate în agricultură, vânătoare şi pescuit, exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie. Legea zilierilor, care intră de asemenea în vigoare pe 2 mai, stabileşte durata activităţii ocazionale prestate de zilierul român sau străin la minimum o zi, cel mult 12 ore/zi, respectiv şase ore pentru lucrătorii minori care au capacitate de muncă. Nici o persoană nu poate fi angajată ca zilier dacă nu a împlinit 16 ani. Angajatorul este obligat să-i plătească zilierului, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, remuneraţia convenită şi să-i asigure, pe propria cheltuială, echipamentele de lucru şi de protecţie. Cuantumul remuneraţiei brute orare nu poate fi mai mic de 2 lei/oră şi nici mai mare de 10 lei/oră. Există un singur impozit (16%), calculat la remuneraţia brută, a cărui plată este în sarcina beneficiarului, respectiv a angajatorului. Nici un zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai mare de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. Șefilor inspectoratelor teritoriale de muncă, verificați lunar Premierul Emil Boc a precizat că va evalua lunar activitatea şefilor inspectoratelor teritoriale de muncă şi va lua decizii în Guvern în privinţa acestora după numirea unui nou ministru al Muncii. Totodată, şeful Executivului a solicitat parchetelor şi instanţelor de judecată să dea dovadă de intransigenţă în aplicarea noii legislaţii în domeniul muncii. Preşedintele Traian Băsescu a semnat pe 31 martie decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, astfel încât, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, noile prevederi au intrat în vigoare duminică, 1 mai, însă vor fi aplicate efectiv de luni. Guvernul şi-a angajat pe 8 martie răspunderea în faţa Parlamentului pentru proiectul noului Cod al muncii. Pe 16 martie a fost respinsă moţiunea de cenzură a opoziţiei împotriva proiectului de act normativ, fapt care a făcut ca noul Cod al muncii să fie considerat adoptat şi trimis spre promulgare şefului statului.
Recomandările noastre
