Trupele germane mobilizate în nordul Afganistanului sunt aspru criticate pentru că nu au intervenit pe 1 aprilie când o mulţime furioasă a vandalizat sediul misiunii ONU din oraşul afgan Mazar-e-Sharif, linşând şapte angajaţi, printre care şi românul Filaret Moţco, scrie publicaţia Der Spiegel.
Corpul neînsufleţit al fostului expert militar ONU Filaret Moţco a ajuns vineri, în comuna natală, Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava, unde a fost îngropat.
"Folosiţi orice armă sau cuvinte pentru a apăra Coranul", i-a îndemnat Abdul Qahir, profesor de sharia – legea islamică – , pe credincioşii strânşi în acea zi în Moscheea Albastră din Mazar-e-Sharif, la finalul rugăciunii de vineri. Chemarea sa la luptă venea imediat după ce, în statul american Florida, pastorul Terry Jones dăduse foc unei copii a Coranului.
Şcoala unde predă Qahir, care acum neagă că a incitat mulţimea la violenţă, este la doar câteva sute de metri de sediul misiunii ONU din oraş. Masacrul a avut loc în incinta complexului, deşi este împrejmuit cu ziduri înalte.
Ne puteți urmări și pe Google News
La zece kilometri de şcoala religioasă se află comandamenul regional al trupelor germane, instalat la baza Camp Marmal. Comandantul contingentului german, generalul-maior Markus Kneip, este cunoscut ca un tip foarte precaut, care se consultă mereu cu şefii săi de la Potsdam, lângă Berlin, unde se află comandamentul trupelor trupelor mobilizate în afara ţării, înainte de a lua decizii importante.
Kneip susţine că s-a oferit să asiste trupele afgane din Mazar-e-Sharif înainte de producerea tragediei, dar propunerea sa a fost repinsă de liderii locali. Aceştia i-au cerut ulterior ajutorul, însă era prea târziu, a mai explicat generalul german. Orgoliul afganilor
Întrebarea care i se pune acum în mod repetat lui Kneip este de ce nu a mobilizat trupe în oraş, în condiţiile în care protestul musulmanilor fusese anunţat din timp iar ISAF fusese, la rândul său, avertizată cu privire la furia pe care gestul pastorului american o provocase în rândul afganilor de rând. Un raport al comandamentului de la Potsdam arată că la ora locală 16.15 centrul de comunicaţii de la Camp Marmal a primit primul mesaj privind atacul asupra misiunii ONU din Mazar-e-Sharif. Abia la ora 17.30 generalul Kneip a dispus ridicarea de la sol a unei drone pentru a survola oraşul din nordul ţării. Angajaţii ONU erau deja morţi în acest moment.
"Trimiterea unei drone s-a vrut a fi un alibi. Când Naţiunile Unite au nevoie de ajutor, aduni o echipă de soldaţi şi îi trimiţi acolo pentru a asigura protecţie", a reacţionat un general german sub protecţia anonimatului. Ministerul Apărării de la Berlin explică într-un raport că generalul Kneit a reacţionat doar când i s-a cerut ajutorul de către forţele afgane de securitate şi că responsabilitatea revine acestora din urmă.
Cât priveşte poliţia afgană, aceasta a anunţat că a crezut iniţial că vor putea ţine evenimentele sub control. Se pare însă că refuzul afganilor de a cere ajutorul trupelor germane îşi găseşte explicaţia într-un alt registru, strâns legat de situaţia de pe teren, explică jurnaliştii de la Der Spiegel. La jumătatea lunii iulie, afganii urmează să presia responsabilitatea asigurării securităţii în Maza-e-Sharif. Dacă ar fi cerut ajutorul germanilor cu doar câteva luni înainte de acest moment important, atunci această solicitare ar fi putut transmite un mesaj eronat populaţiei şi guvernului central de la Kabul.
Recomandările noastre
