Principiul dominoului: va fi Spania următoarea victimă a crizei?
- Flavius Toader
- 10 aprilie 2011, 00:17
Oficialii europeni au încercat vineri să convingă pieţele financiare că, după Grecia şi Irlanda, Portugalia va fi ultima ţară din zona euro care va avea nevoie de un sprijin financiar extern şi au exclus ipoteza ca şi Spania să ajungă într-o situaţie similară. O eventuală intrare în incapacitate de plată a Spaniei, care are o economie de şase ori mai mare decât a Portugaliei, ar zgudui zona euro şi ar pune sub semnul întrebării supravieţuirea ei pe termen lung, cred unii analişti.
Comisarul european pentru Afaceri Economice, Olli Rehn, a salutat vineri eforturile Spaniei, declarându-se "sigur" că această ţară nu va avea nevoie de ajutor. "Spania a luat măsuri importante pentru a-şi consolida bugetul, a adoptat măsuri structurale şi a început cu fermitate procesul de restructurare a caselor de economii", a subliniat Olli Rehn, potrivit Agerpres, care citeză AFP. "Sunt sigur că graţie acestor măsuri, Spania va depăşi provocările cu care se confruntă şi nu va avea nevoie de asistenţă financiară externă", a adăugat comisarul european. Comisia Europeană anunţase joi că, din punctul său de vedere, Spania este în grafic cu măsurile de reducere a deficitului (care vizează o ţintă de 6% din PIB anul acesta şi 3% în 2013) şi de îndeplinire a măsurilor de austeritate. 'Spania trebuie să fie judecată după propriile sale merite. Spania este în grafic când e vorba de îndeplinirea obiectivelor acceptate pentru reducerea deficitului în 2010 şi 2011, a declarat Amedeu Altafaj Tardio, purtător de cuvânt al comisarului european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn. Acesta a adăugat: "Reforme economice semnificative au fost adoptate de Parlamentul Spaniei, în special reformarea pieţei muncii. Şi pentru restul, eu cred că se pot vedea de asemenea şi schimbări în evoluţia pieţei". Aprecieri la adresa reformelor din Spania au venit şi de la principalul contributor la bugetul european, Germania, care a subliniat că riscul de extindere a crizei este acum diminuat. "Ceea ce a realizat Spania în ceea ce priveşte reformele economice reprezintă un eveniment istoric", a declarat ministrul german al afacerilor externe, Guido Westerwelle. Optimismul spaniol La Madrid, oficialii guvernului socialist condus de Jose Rodriguez Zapatero sunt optimişti în privinţa rezultatelor reformelor şi a programului de austeritate, care a inclus majorarea taxelor, reducerea salariilor în sectorul public şi majorarea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani. Ministrul spaniol de Finanţe, Elena Salgado, a asigurat că Spania nu va sfârşi alăturându-se vecinei sale Portugalia, care a decis miercuri să solicite asistenţă financiară internaţională. Într-un interviu acordat postului de radio "Cadena Ser", Elena Salgado a afirmat că un ajutor din afară pentru a patra mare economie a zonei euro "este absolut exclus" deoarece economia Spaniei "este mai diversificată, mai puternică şi mai competitivă decât a Portugaliei". Investitorii par să fie de acord cu declaraţia oficialului spaniol, acceptând rate mai scăzute ale dobânzilor pentru licitaţia unor obligaţiuni cu scadenţă la trei ani, văzută ca primul test după ce Portugalia a solicitat ajutor financiar. Trezoreria a vândut obligaţiuni în valoare de 4,13 miliarde de euro (5,9 miliarde de dolari) la o rată medie a dobânzii de 3,57%, în scădere faţă 3,59% la precedenta licitaţie din 3 martie, notează Agerpres. Şomaj record, creştere economică greoaie Totuşi, unii economişti cred că Spania ar putea fi oricând a patra ţară din zona euro care va solicita asistenţă financiară internaţională. Una dintre problemele care ameninţă economia iberică este şomajul ridicat. Elena Salgado a anunţat miercuri că executivul a revizuit în creştere estimările privind rata şomajului în acest an, de la 19,3% la 19,8%. Pentru 2012 se estimează un declin al ratei şomajului, la 18,5%, apoi la 17,3% în 2013 şi la 16% în 2014, a explicat oficialul spaniol. În acelaşi timp, Salgado a revizuit în scădere estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut al Spaniei în 2012, de la 2,5% la 2,3% deoarece ratele mai mari ale dobânzilor în zona euro şi preţurile mai ridicate ale materiilor prime vor încetini probabil ritmul de creştere al economiei. În 2013, Produsului Intern Brut al Spaniei va înregistra o creştere de 2,4%, faţă de 2,7% cât s-a estimat anterior. Pentru acest an guvernul spaniol estimează o creştere a economiei de 1,3%, conform cu proiecţiile anterioare. În 2010 Produsul Intern Brut al Spaniei s-a contractat cu 0,1%, după un declin de 3,7% în 2009, în urma colapsului boomului imobiliar din ultimul deceniu. Spania, împreună Grecia şi Irlanda, sunt singurele economii din zona euro care s-au contractat în 2010. O altă vulnerabilitate a Spaniei este reprezentată de casele de economii, aşa-numitele "cajas". Eforturile de restructurare şi recapitalizare a acestor bănci, grav afectate de căderea pieţei imobiliare, se află încă departe de final. În plus, băncile spaniole sunt în mod special expuse datoriei portugheze. Oficialul Băncii Centrale Europene, Jose Manuel Gonzalez-Paramo, a subliniat că situaţia Spaniei rămâne fragilă. Dacă reformele sunt duse până la capăt, atunci "Spania este protejată" de riscul de contagiune, a declarat acesta, potrivit Wall Street Journal. "Dar acestea sunt condiţii foarte importante", a adăugat el. "Totul depinde acum de guvernul de la Madrid", a concluzionat Gonzalez-Paramo. Înfrângerea socialiştilor, la orizont Primul care plăteşte pentru efectele crizei şi pentru programul de austeritate introdus este premierul socialist. Jose Luis Rodriguez Zapatero a anunţat sâptămâna trecută că nu va mai candida pentru un al treilea mandat în cadrul alegerilor legislative din 2012. "Nu voi mai fi candidat la alegerile generale", a declarat el în cadrul unei reuniuni a Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol, al cărui secretar general este. Zapatero a menţionat că a luat această decizie având în vedere binele ţării, al partidului din care face parte şi al familiei sale. Pentru şefia partidului se luptă acum vicepremierul Alfredo Perez Rubalcaba şi ministrul apărării Carme Chacon, favoritul fiind cel dintâi. Indiferent de cine îl va înlocui pe Zapatero, sondajele arată că Partidul Socialist, aflat aproape de sfârşitul celui de-al doilea mandat consecutiv la guvernare, va suferi o înfrângere dureroasă în cadrul alegerilor. Potrivit sondajului Metroscopia, citat de El Pais, Partidul Popular, de opoziţie, este creditat cu 44,1% din voturi, comparatic cu cele 28,3% ale socialiştilor.