Duminică, de la ora 19.30, o emisiune despre fascinanta lume a luxului din perspectivă culturală.
Dacă sunteţi curioşi de ce un ceas de marcă poate costa şi 100.000 de euro sau care este istoria celor mai valoroase diamante, Radu Rizea, realizator şi prezentator al emisiunii de 30 de minute "Pe picior mare", şi Costel Stroescu, care au experienţă în piaţa luxului, au răspunsurile gata pregătite.
Emisiunea ce debutează duminică de la ora 19.30, la TVR 2, e o colaborare între compania de producţie Media Dog Patrol şi TVR 2. În decembrie 2010, compania a câştigat concursul pentru proiect solicitat de TVR, obţinând contractul pentru primul sezon de 16 ediţii săptămânale. Jurnalistul Radu Rizea a acordat un mini-interviu pentru EVZ.
EVZ: Ce vă propuneţi să realizaţi în această emisiune? Radu Rizea: Vom avea istorii de brand, artizani, consumatori educaţi, furnizori, analişti, jur nalişti specializaţi. Practic, orice poate fi considerat drept vector purtător de cunoş tinţe îşi va găsi locul în emisiune. Evident, vom aborda şi probleme mai delicate, de genul falsurilor sau a pieţei gri, însă nu vom insista pe materiale de investigaţie. Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici va în cheia emisiunea cu o pastilă despre istoria luxului şi despre felul în care multe mutaţii în istoria omenirii au fost provocate, direct sau indirect, de dorinţa stârnită de lux.
Cum a apărut ideea emisiunii? În urmă cu aproximativ şapte ani, împreună cu Ciprian Chirvasiu am pus bazele unui proiect de pagină săptămânală dedicată luxului. După câteva luni de "beta testing", pagina s-a consacrat în "Săptămâna Financiară", unde a funcţionat timp de şase ani. Migrarea către televiziune a venit natural: experienţa ne recomandă, TVR 2-ul tocmai începea să se redefinească. Aici a intervenit în schemă Costel Stroescu, alt jurnalist din echipa fondatoare de la "Săptămâna Financiară", mutat între timp la "Financiarul". El a identificat oportunitatea, a sugerat proiectul şi a făcut calculele. Am candidat, am câştigat, azi ieşim pe sticlă.
Te naşti cu bunul-gust sau îl înveţi? În afară de unele cazuri, în majoritate patologice, suntem un produs cultural. Mediul în care trăim, mai ales în primii ani ai vieţii (cei şapte ani de-acasă!) este fundamental. Aşa cum copiii lui Charles Manson nu au ajuns criminali în serie, fiind adoptaţi de familii care au avut grijă de ei, tot aşa nu poate fi vorba de predeterminare în bunul-gust. Când trăieşti printre carpete cu "Răpirea din Serai" şi ai peşti de sticlă pe televizor, ţi se setează un standard pe măsură. Dacă îţi petreci primii ani într-o casă cu biblioteci enorme şi colecţii de tablouri, te dezvolţi pe măsură. Oarecum, este acelaşi tip de grafic de evoluţie pe care îl are dobândirea bunului-simţ.
Recomandările noastre
