Cum au crescut investiţiile străine de opt ori în ianuarie
- Raluca Florescu
- 11 aprilie 2011, 14:57
Creşterea de aproape opt ori a investiţiilor nerezidenţilor în România în prima lună a anului este o dovadă că firmele străine reîncep să se extindă, după ce în 2010 şi-au retrâns producţia şi au vândut în principal din stocuri, a spus azi Jan Glas, managing partner al firmei de consultanţă financiară TPA Horwath.
Investiţiile nerezidenţilor în România au cumulat în ianuarie 240 de milioane de euro, în creştere de aproape opt ori faţă de aceeaşi lună a anului trecut.
Acestea au fost constituite în totalitate din credite intra-grup, care au cumulat 270 de milioane de euro, participaţiile la capital, cealaltă componentă a investiţiilor, înregistrând o pierdere netă consilidată de circa 30 de milioane de euro.
Subsidiarele locale ale firmelor străine au a dispoziţie fie o finanţare prin intermediul companiei mamă, fie finanţarea prin credit, a explicat Jan Glas. Or, în condiţiile în care băncile acordă doar foarte greu credite, iar împrumuturile în euro sunt destul de scumpe din cauza costului cu riscul de ţară al României, cea mai la îndemână soluţie ramâne finanţarea prin firmele mamă, a spus Glas, explicând astfel volumul mare de credite intra-grup din ianuarie.
"Anul trecut a fost marcat de pesimism, iar multe companii au lucrat la jumătate din normă. În 2010 cred că firmele au vândut tot ce au avut (pe stoc n.r.)", a spus Glas, explicând că este nevoie de relansarea producţiei.
O dovadă a relansării economice este şi creşterea "la un nivel nemaivăzut", a exporturilor în prima lună a anului, de aproape 50%, în raport cu ianuarie 2010.
Economia este bazată încă prea mult pe consum
În opinia lui Glas, economia locală se bazează încă prea mult pe consum, iar producţia ar trebui încurajată.
"Avem 5 milioane de angajaţi la o populaţie de 20 de milioane de oameni. Totodată, avem 5 milioane de pensionari, dintre care o treime nu au vârsta de pensionare şi 5 milioane de persoane în mediul rural (care de regulă nu plătesc impozite)", a spus Glas.
Or, în majoritatea ţărilor dezvoltate, în mediul rural lucrează 3-5% din populaţia ţării (comparativ cu peste 20% în România), a completat şeful TPA Horwath.
"Unica şansă de creştere (a PIB-ului şi, implicit, a încasărilor la buget n.r.)" este să majorăm numărul de angajaţi, a spus Jan Glas. În opinia sa, terenurile agricole ar trebui comasate, ca să fie exploatate eficient. Populaţia din mediul rural care nu se va mai ocupa de agricultură ar lucra în fabrici, dar pentru a construi aceste fabrici ar trebui create facilităţi pentru investitori.