Liberalii şi-au propus "să coloreze" în galben vestul şi centrul ţării. Social-democraţii vor să-şi menţină dominaţia în sud şi est şi să recupereze nordul Moldovei.

Partidul Social Democrat, cu PNL aliat, va încerca, să-şi menţină dominaţia în Oltenia şi Muntenia şi să recupereze Moldova. Liberalii, cu sprijinul PSD, vor să se impună în Transilvania şi Banat în locul PDL. Aşa arată, în mare, împărţirea electorală a României, care stă la baza alianţei PSD-PNL.

Conform Protocolului, cele două partide vor susţine candidaţi unici pentru funcţiile de preşedinţi de consilii judeţene (CJ), poziţii de putere de pe care s-au ridicat celebrii baroni locali. "Dacă sunt eu candidatul comun, atunci sunt de acord cu candidaturi comune", traducea, cu cuvintele sale, Marian Oprişan, şeful CJ Vrancea. Pentru a tranşa problema candidaţilor unici, PSD şi PNL au apelat la regula fiefurilor electorale. Astfel, social-democraţii vor desemna candidaţii în judeţele "de stânga", controlate de baronii roşii.

La rândul lor, liberalii vor arunca în luptă candidaţii în fiefurile "de dreapta". "99% dintre cei care ocupă acum cele cinci funcţii de preşedinte de CJ vor fi propuşi din nou de PNL. Nu e o regulă, dar e greu de crezut că vor fi alţi candidaţi care să obţină mai mult în sondaje. La desemnarea candidatului va conta şi câte primării are fiecare partid în acel judeţ", a declarat, pentru EVZ, vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu.

Voinţa baronilor

Un interes deosebit pentru încheierea alianţei cu PNL au manifestat baronii PSD. Prioritatea lor a fost să-şi asigure, cu sprijinul PNL, voturile necesare realegerii în funcţii. De aceea, la negocieri, au insistat pentru regula ca fiecare partid să aibă mână liberă în judeţele pe care le controlează.

Astfel, baronii PSD îşi conservă influenţa în Constanţa (prin tandemul Nicuşor Constantinescu - Radu Mazăre), Teleorman (Liviu Dragnea), Vrancea (Marian Oprişan), Bacău (Viorel Hrebenciuc), Prahova (Mircea Cosma). De asemenea, tot la PSD rămân judeţe precum Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Galaţi, Vaslui.

Liberalii în schimb, au cerut mână liberă în Transilvania şi Banat, zone pe care le consideră de dreapta şi unde cred că s-ar impune mai uşor. "PDL are organizaţii puternice aici, dar tocmai în aceste judeţe am vrut să avem noi candidaţi pentru că oamenii au preferinţe pentru dreapta şi sau lăsat păcăliţi la ultimele alegeri de discursul PDL", a explicat pentru EVZ deputatul PNL Mihăiţă Calimente. Astfel, liberalii vor desemna candidaţii pentru şefia CJ în tot Ardealul cu excepţia a trei judeţe: Sălaj, Timiş şi Bistriţa Năsăud.

Paritate formală

Între PSD şi PNL s-a făcut o împărţire aparent "frăţească". Din cele 41 de judeţe, PSD va desemna candidaţii în 21, iar PNL - în 20. Capitala a rămas în discuţii întrucât Marian Vanghelie s-a opus ideii candidaţilor unici. Egalitatea e doar formală, la nivel de număr de candidaţi, dar nu şi în privinţa şanselor de câştig. PSD, din alianţa cu PNL, are şanse să rămână cu cele 16 judeţe pe care le controlează şi să mai câştige 3-4. PNL are şanse la cele cinci deţinute şi mai speră la încă cinci.

PSD şi PNL şi-au împărţit "frăţeşte" şi celelalte 20 de judeţe, controlate de PDL şi UDMR. PSD a luat 5 - Iaşi, Botoşani, Neamţ, Timiş şi Bistriţa-Năsăud, iar PNL restul de 15. Dintre acestea, patru sunt fiefuri UDMR, precum Hargita şi Covasna, unde PNL nu are nicio şansă. Astfel, liberalii pot spera să mai câştige maximum cinci şi astfel să ajungă la 10. Acesta este, de altfel, şi obiectivul electoral al PNL: să depăşească PDL ca număr de funcţii.

La locale, alianţa PSD-PNL va funcţiona la nivel de judeţe şi municipii reşedinţă de judeţ. La nivelul comunelor sau oraşelor mici, alianţa va fi facultativă şi decisă punctual. Social-democraţii şi liberalii de la "talpa" partidului au libertatea să desemneze sau nu candidaţi comuni. De la "centru" s-a cerut ca alianţa să funcţioneze neapărat la nivel de judeţe.