Când îmi arată echipamentul de aikido, văd o centură ciudată. Nu înţeleg de ce nu e neagră, ci alb-roşie. "Noi suntem mai bătrâni, ne-o pun să ne găsească dacă ne pierdem pe undeva", glumeşte Dan Corneliu Ionescu. E singurul practicant de aikido din România care are opt dani.

Într-un articol publicat ieri, am făcut cunoştinţă cu aikido, un stil de luptă care te învaţă să foloseşti forţa adversarului în favoarea ta, şi cu practicanţii săi din România. Astăzi, vă prezentăm povestea dezvoltării acestui sport în România. Un drum de 34 de ani, la începutul căruia au stat 10-15 oameni, iar, la capăt, vreo 3.000.  Primul dan e dobândit odată cu centura neagră. Când ajungi la al şaselea dan, centura neagră devine alb-roşie. 

"Ultimii dani nu se dau pentru luptă. Se dau pentru ceea ce faci pentru aikido", spune maestrul. Are 68 de ani, dar vârsta minte. În sală, conduce fără probleme un antrenament, iar pe mine m-a dezarmat de cuţit în câteva secunde. M-am ales şi cu mâna sucită, fără şanse să o eliberez, chiar dacă sunt cu vreo 40 de ani mai tânăr şi cu vreo 20 de kilograme mai greu decât maestrul Ionescu.

Sport născut la Teleenciclopedia

"Am făcut gimnastică, am jucat rugby, am făcut călărie şi paraşutism. Apoi, m-am apucat de jiu jitsu. Şi, la 36 de ani, de aikido", povesteşte maestrul. Se întâmpla prin 77, "la cutremur". "Am văzut ceva la Teleenciclopedia, un minut şi jumătate. Ne-am adunat o mână de oameni. Şi ne-am propus, când ieşim pe afară, să adunăm materiale. Am adus ghiduri, am pus mâna pe un filmuleţ de vreo şase minute. Era vai de el, se prindea în aparat, dar am învăţat multe de acolo", îşi aminteşte cu vizibilă satisfacţie maestrul.

Erau vreo 15 oameni care făceau aikido pe unde apucau. Când să se extindă mişcarea şi la noi, hop legea cu meditaţia transcedentală din 1982. Care, odată cu yoga, a interzis aikido şi alte câteva arte marţiale. Dar, ca la prohibiţia de la americani, românii nu s-au lăsat descurajaţi.

Îi păcăleau pe securişti cu judo-ul

"Era o măsură caraghioasă. Dar ne-am antrenat în continuare. Mergeam la lac la Săruleşti, unde nu stătea nimeni cu ochii pe noi. Ne mai antrenam în săli de sport. Dar, când auzeam uşa, îl apucam pe cel de lângă mine şi îl aruncam peste umăr. Ziceam că facem judo. La un moment dat, eram vreo 300-400. Era listă de aşteptare ca să intri la aikido, să ajungi să te antrenezi. Erau grupe care au aşteptat jumătate de an".

Imediat după Revoluţie, în 1990, Ionescu a deschis primul club de aikido. A scos şi prima carte. Despre Steven Seagal spune că tehnicile de aikido din filmele cu el sunt cât se poate de corecte. "Dar în filmele în tinereţe, acum a îmbătrânit, trage cu bazuka", glumeşte Ionescu. Mai frumoasă este o legendă japoneză. A auzit multe în cei aproape 34 de ani de aikido. Ia un evantai în mână şi începe povestea: “Era un luptător japonez care a fost chemat de nobil într-o zi. Ştia că va fi ucis. Planul era ca, atunci când luptătorul intră pe uşă, să fie decapitat cu uşile glisante. Numai că el a blocat uşile cu un evantai. Acesta nu era considerat o armă. Şi luptătorul a fost iertat, tocmai datorită priceperii sale”.  “Cred că 90-95% dintre practicanţi au studii superioare"

Cultura japoneză a fost un alt ingredient care i-a atras pe români spre sălile de aikido. "De la 10-15 oameni la început, acum sunt vreo 3.000 de practicanţi de aikido în România. Îmi place că vin pentru luptă, dar şi pentru cultură şi dezvoltare personală. Cred că 90-95% dintre practicanţi au studii superioare", arată maestrul. 

Ionescu a predat cursuri de aikido Jandarmeriei, timp de şapte ani. Acum, este liderul Federaţiei de Aikido din România. În afară de sport, conduce o firmă de software, ai cărei angajaţi au început să prindă gustul aikido-ului. Ionescu se antrenează cu ei laolaltă. “Am 68 de ani, dar mă antrenez în fiecare zi”, spune Dan Ionescu. Pe cei care vor să facă aikido, îi sfătuieşte să vină cu răbdarea la ei. “Nu e un sport pentru oameni comozi sau pentru cei care vor să vină de două-trei ori la sală şi apoi să se bată pe stradă. Aici, ai nevoie de minimum trei ani să ajungi la centura neagră, primul dan. Pentru că înţelegerea echilibrului, a mişcării, durează ceva”, explică maestrul. INFO În aikido, cea mai mare distincţie este 10 Dan, iar practicanţii care ajung la acest nivel primesc centura roşie. Aikido reprezintă calea (DO) armonizării (AI) energiilor (KI). Stilul de luptă a fost propus pentru prima dată de maestrul japonez Morihei Ueshiba (1883-1969). Lupta se bazează pe utilizarea forţei adversarului prin aplicare de tehnici articulare şi eschive realizate prin tai sabaki (pivotări în arc de cerc).   Un abonament lunar la o sală de aikido costă aproximativ 80 de lei. Există cluburi în 15 oraşe ale ţării. Lista lor o găsiţi pe www.aikido-romania.eu. Citiţi şi: Aikido - cum să lupţi în realitate ca Steven Seagal în filme