Excelenta ini?iativ? a Evenimentului Zilei de a compara momentul 9 decembrie 2012, cînd scena politic? a ??rii cunoa?te un dezechilibru rar întîlnit în democra?iile consolidate, cu momentul 20 mai 1990, cînd votul popular aducea o victorie zdrobitoare FSN-ului neocomunist, mi-a reamintit c? în s?pt?mînalul Zig-Zag, una dintre pu?inele publica?ii anti-Iliescu de la vremea respectiv?, dominat? de presa care-l cînta pe succesorul lui Nicolae Ceau?escu, am publicat, în 27 mai 1990, un comentariu dedicat scorului incredibil înregistrat de forma?iunea de guvern?mînt.
Recitindu-l, mi-am dat seama c? despre victoria USL de azi am scris cu 22 de ani în urm?.
Îl republic în acest num?r din Evenimentul zile, rugînd cititorii s? trimit? redac?iei e-mail-uri cu p?rerile lor despre asem?n?rile ?i deosebirile dintre momentul USL de azi ?i momentul FSN din 20 mai 1990. În num?rul urm?tor, voi publica propriile p?reri, consemnînd ?i comentînd ?i p?rerile cititorilor.
Un vot îngrijor?tor pentru Frontul Salv?rii Na?ionale
Dup? alegerile generale, fiecare forma?iune politic? trebuie s? treac? la o analiz? sever? a procentajului ob?inut. În mod obi?nuit se v?d obligate la aceasta partidele. Plecînd de la rezultatul urnelor, ele trebuie s?-?i descopere punctele slabe, s?-?i corecteze sau chiar s?-?i modifice programele. Nu altfel se cuvine a proceda de c?tre cele trei mari partide de opozi?ie: P.N.L., P.N.?., P.S.D. Atitudinea lor de acum – cea de contestare violent? a rezultatelor – nu mi se pare dintre cele mai fericite. ?i nu numai pentru c? la acest scrutin nu am avut de-a face cu fraude de amploare, cît mai degrab? cu g?in?rii, posibile pe fondul unei magistrale aiureli organizatorice, ci pentru c? recunoa?terea votului este vital? pentru destinul democra?iei române?ti. S? nu uit?m c? actualii lideri ai Frontului au acceptat sistemul pluralist f?r? prea mare entuziasm. Ei ?i-au exprimat înc? din ianuarie convingerea într-o democra?ie original?. Formul?rile domnului Silviu Brucan, Petre Roman ?i Ion Iliescu privind depolitizarea în lumea contemporan? tr?deaz? o suspiciune fa?? de democra?ia de tip occidental. Sub presiunea str?zii ?i de dragul opiniei publice interna?ionale, ei au fost de acord cu pluralismul politic, definit prin existen?a mai multor partide, prin pres? ?i alegeri libere. În realitate îns?, domniile lor n-au încetat o clip? a pune la îndoial? structura pluralist?. De la atacurile antioccidentale din presa frontist? ?i pîn? la molestarea liderilor Opozi?iei de c?tre a?a-numitele mase populare, s-a c?utat s? se demonstreze c? în România de azi democra?ia adev?rat? este o splendid? form? f?r? fond. Indiferent de desf??urarea lor, alegerile de la 20 mai 1990 au fost primele alegeri libere din istoria contemporan? a României. În ciuda unor incorectitudini, r?mîne limpede c? imensa majoritate a electoratului a votat pentru Front ?i pentru Ion Iliescu. A spune c? rezultatul scrutinului a fost incorect înseamn? a buim?ci ?i mai tare pe cet??enii ?i a?a neîncrez?tori în faptul c? votul lor sincer ar putea influen?a structura politic? a ??rii. Paradoxal îns?, rezultatul votului trebuie s? duc? la o analiz? profund? ?i complex? mai ales în tab?ra înving?torilor. Forma?iunile politice înfrînte au motive s? se întrebe de cauzele acestui vot masiv pentru Frontul Salv?rii Na?ionale. Dar mai multe motive ar avea s? se intereseze de aceste cauze însu?i Frontul. Contrar aparen?elor, aceast? victorie zdrobitoare ar trebui s?-i îngrijoreze pe liderii noului partid de guvern?mînt. ?i iat? de ce. Un splendid slogan electoral În primul rînd pentru c? aceast? op?iune î?i are cauza în spaima de schimbare a marii majorit??i a popula?iei. Nu numai de o schimbare brusc?, a?a cum afirm? liderii Frontului, dar ?i de o schimbare în general. De Revolu?ia din decembrie ne desparte perioada unei fericiri generale. S-a muncit destul de pu?in. Disciplina a sc?zut pîn? aproape de zero. De la marile combinate ?i pîn? la teatrele din provincie s-au încasat salarii indiferent de eficien?a productiv?. Pe acest fond de anarhie economic?, nivelul de via?? a crescut, totu?i. Binele perioadei respective e îns? artificial. El se bazeaz? pe doi factori care vor disp?rea neîndoielnic dup? alegeri. Unul ar fi compara?ia cu perioada anterioar?. A fost atît de r?u în ultimii ani încît rudimentul de via?? civilizat? postrevolu?ionar a luat propor?iile unui paradis instalat pe malurile Dîmbovi?ei. Cet??enii se vor obi?nui îns? rapid cu acest bine. În primul an, perestroika a ap?rut locuitorilor U.R.S.S., prin raportare la perioada anterioar?, ca un maximum de bun?stare posibil?. St? îns? în firea omeneasc? s? vrea mai mult. Binele perestroikist s-a transformat rapid într-o situa?ie nemul?umitoare. Binele postrevolu?ionar va fi ?i la noi iute contestat. Un alt factor a fost reprezentat de caracterul provizoriu al Puterii. Practic, Guvernul n-a luat pe plan economic nici o m?sur? serioas?, pentru c? o astfel de m?sur? nu putea fi, la propor?iile crizei noastre economice, decît una de austeritate. Deciziile luate – în mare parte electorale – au înr?ut??it ?i nu au îmbun?t??it situa?ia României. Definitoriu pentru ultimii ani ai lui Ceau?escu a fost stagnarea pe toate planurile. E limpede îns? c? aceast? stare nu mai poate fi prelungit?. Îns?n?to?irea vie?ii politice, morale ?i economice a ??rii va cere în mod imperios schimb?ri radicale. Promisiunea c? perioada urm?toare va fi una de lini?te este un splendid slogan electoral. Fund?tura în care se afl? România va cere muta?ii radicale. Ar fi o naivitate s? credem c? acestea ar putea fi f?cute în lini?te. Or, dac? electoratul ?i-a dat votul F.S.N.-ului în speran?a c? minima ?i c?ldu?a comoditate de acum va continua ?i dup? alegeri, atunci Frontul, obligat de via?? la schimb?ri profunde, va avea de înfruntat mari convulsii sociale. Alegerile au adus acest partid într-o situa?ie paradoxal?. Dac? nu se vor face muta?iile cerute, criza politico-economic? se va adînci pîn? la paroxism. Dac? le va face, va provoca nemul?umiri chiar ?i în rîndul celor care au votat cu atîta entuziasm. Efectul unor st?ri emo?ionale Un alt motiv de îngrijorare ar trebui s?-l constituie cauzele extrapolitice ale votului zdrobitor în favoarea F.S.N. Votul pentru o forma?iune politic? reprezint?, în mod obi?nuit, opinia clar?, în cuno?tin?? de cauz?, pentru programul politico-economic al respectivului partid. ?i o dat? f?cut? aceast? alegere, cet??eanul este gata s? suporte toate consecin?ele negative decurgînd din gestul s?u. A?a s-a întîmplat, de exemplu, în Polonia, unde popula?ia a acceptat înc? de la început austeritatea temporar? cerut? de "Solidaritatea", în schimbul prosperit??ii viitoare. Se pune întrebarea: A func?ionat aceast? op?iune con?tient? ?i în cazul votan?ilor pentru Front? Contrar entuziasmelor propagandistice din presa oficial?, cînt?rirea matur? de c?tre întregul electorat a tuturor variantelor politico-economice n-a fost decisiv? în rezultatul final al alegerilor. În votul masiv pentru F.S.N. ?i pentru dl. Ion Iliescu au intrat prea multe componente extrapolitice pentru a ne îndoi c? to?i votan?ii vor fi de acord automat cu m?surile de austeritate decurgînd din programul economic al forma?iunii cî?tig?toare. Acest vot masiv e mai degrab? efectul unor st?ri emo?ionale decît cel al unei analize profunde din partea fiec?rui cet??ean ?i mai ales al în?elegerii lucide a efectelor decurgînd din aceast? op?iune. Iat? un exemplu privind rolul emo?iei. În op?iunea pentru dl Ion Iliescu a contat enorm faptul c? ceilal?i doi candida?i n-au tr?it grelele realit??i ceau?iste împreun? cu poporul român. Dar aceast? tr?s?tur? n-are nici o leg?tur? cu programul politico-economic al d-lui Ion Iliescu. S? num?r?m printre componentele emo?ionale ?i al?i factori: reînvierea vechiului reflex de a vota pentru cel aflat la putere, faptul c? au fost foarte mul?i cet??eni care nu au f?cut deosebirea dintre alegerile anterioare ?i cele de acum, modul rutinier în care a fost organizat scrutinul în multe locuri, puternica influen?? a celor mai bizare zvonuri. Preciz?m toate acestea nu pentru a pune la îndoial? rezultatul alegerilor, ci pentru a eviden?ia dificult??ile de care se va izbi Frontul în clipele cînd va încerca s?-?i transpun? în practic? propriul program. Motivelor de nelini?te le apar?ine ?i sinceritatea membrilor F.S.N. F?cînd o analiz? lucid? a cauzelor pentru care mul?i cet??eni au aderat la acest partid, s-ar putea constata c? programul politico-economic a contat mai pu?in. Nu e exclus ca mul?i s? se fi înscris în aceast? forma?iune politic? plecînd de la faptul c? ea se afla la putere. Numero?i nomenclaturi?ti sau chiar oameni compromi?i în perioada anterioar? au v?zut în Front un punct de salvare. E limpede îns? c? dup? alegeri F.S.N. nu-?i va putea permite s? defileze cu personalit??i puse la îndoial? de c?tre tineri. Manifesta?ia din Pia?a Universit??ii are, în acest sens, un rol mult mai important decît credem. În aceste condi?ii rîndul nemul?umi?ilor se va îngro?a cu cei constitui?i din chiar membrii Frontului. Victoria în alegeri a Frontului Salv?rii Na?ionale se dovede?te mult mai complicat? decît ar putea crede surîz?torii purt?tori de trandafiri înflori?i în mai. (Zig-Zag Magazin, 27 mai 1990) CITI?I ?I:
- ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Cum vrea haidamacul USL s?-?i pun? la butonier? ghiocelul UDMR
- Ion Cristoiu: "E aceea?i derut? în rândul învin?ilor ca-n 90!"
- ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Ce-ar spune Lenin despre scrutinul din 9 decembrie 2012
- ROMÂNIA LUI CRISTOIU. ARD: explica?iile unui dezastru anun?at
SEC?IUNE SPECIAL? - ALEGERI PARLAMENTARE 2012:
- Listele candida?ilor. Cele mai interesante ?tiri
- Sondaje exit poll alegeri parlamentare
- Rezultatele alegerilor parlamentare
Recomandările noastre
