De ce a fost achitat Becali în dosarul schimburilor de terenuri cu MApN: "Acuzarea s-a bazat pe o simplă supoziţie"

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine în motivarea deciziei de achitare a lui George Becali şi a fostului ministru al Apărării Victor Babiuc, în dosarul schimburilor de terenuri cu MapN, că "acuzarea s-a bazat pe o simplă supoziţie". Magistraţii au publicat astăzi motivarea deciziilor de achitare date în acest dosar. DNA a contestat sentinţa cu recurs.

Judecătorii subliniază că în cauză "nu s-au administrat probe sigure, certe, decisive şi care să nu lase loc niciunei îndoieli, acuzarea inculpaţilor bazându-se pe o simplă supoziţie, dedusă din încheierea contractului de vânzare-cumpărare între Babiuc Ioana Cristina şi Becali George". "Instanţa nu poate să-şi fundamenteze o hotărâre de condamnare pe probabilitate, pe supoziţii, ci doar pe certitudinea dobândită pe bază de probe de natură să înlăture orice echivoc şi să demonstreze dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăţia inculpaţilor", se arată în documentul citat. "Nu exist[ probe" Totodată, magistraţii ÎCCJ subliniază faptul că oferta de schimb a lui George Becali către Ministerul Apărării Naţionale "este făcută ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu Babiuc Ioana Cristina, la un interval de aproximativ două luni, neexistând nicio dovadă a înţelegerii prealabile iniţiale dintre cei trei inculpaţi (aceasta este doar presupusă) şi nici măcar a faptului că inculpatul Becali George, la momentul încheierii vânzării, intenţiona să facă această ofertă (nici nu era propietarul terenului din Ştefăneşti)". De asemenea, judecătorii precizează că "nu există probe din care să rezulte că inculpaţii Babiuc Victor şi Becali George se cunoşteau sau că inculpatul Babiuc Victor ar fi ştiut despre existenţa primului schimb şi de interesul Ministerului Apărării Naţionale de a obţine terenuri la Ştefăneşti, întrucât suprafaţa deţinută nu era suficientă". "Dimpotrivă, din probele administrate rezultă că inculpatul a fost informat asupra aspectelor ulterior primirii ofertei", se mai arată în document. Valoarea "relativ modestă" a terenului Pe de altă parte, instanţa arată că nici suprafaţa terenului şi nici valoarea "relativ modestă" a acestuia nu susţin varianta procurorilor - "primirea unui teren de 700 de mp, în câmp, lipsit de utilităţi, în valoare, conform expertizei, de 3483 USD în scopul aprobării unui schimb de peste 20 Ha şi cu o valoare stabilită de aceeaşi expertiză, de aproximativ 500.000 USD". Pe latură civilă, instanţa supremă a apreciat că, în condiţiile în care terenurile care au făcut obiectul schimburilor nu se aflau în proprietatea statului nu se poate susţine că patrimonul acestuia a fost diminuat în vreun fel prin încheiarea contractelor, statul român neputînd solicita contravaloarea unor bunuri care, în realitate, nu i-au aparţinut niciodată. Obligaţiile statului "Este adevărat că statul avea obligaţia restituirii terenurilor, obligaţie pe care nu a respectat-o, continuând să deţină bunurile rechiziţionate şi să se comporte ca un proprietar al acestora", se mai precizează în motivare. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, în 24 mai, achitarea lui Gigi Becali, a fostului ministru al Apărării, Victor Babiuc, precum şi a celorlalţi inculpaţi din dosarul schimbului de terenuri cu MApN.