Ştiţi cum se zice: dacă vrei să omori un rege, asigură-te că-l răpui din prima lovitură. Altfel, e cam naşpa: se prinde lumea că nu eşti aşa tare iar colegii conspiratori se întorc contra ta.
Un exemplu e puciul parlamentar eşuat al USL din iulie-august: iată că s-au mai prins şi alţii că împăratul e gol şi cu sabia boantă. Sigur, Ponta s-a dus zilele trecute la Bruxelles şi a încercat - a câta oară - să dreagă busuiocul în faţa colegilor socialişti, cântând la sentiment. Vezi doamne, tărăşenia de astă vară a fost o luptă de principii, el propovăduind în ţara lui vestea cea bună a "agendei de creştere" (aici, o mare ocheadă spre Hollande) contra caiafelor retrograde ale regimului Băsescu, care se agaţă de plăcerea sadică a austerităţii. Stânga europeană, hai cu noi să răpunem hidra băsistă şi să "dăm drumul motoarelor creşterii". Mişto încercare, dar mai trageţi un bilet, ziseră socialiştii. Puciul s-a dat pentru puterea politică pură, fără altă agendă cu teme de guvernare în spate, creştere sau reformă, după cum ştiu şi europenii, lucru vizibil în tăcerea de gheaţă şi privirile jenate cu care au ascultat acestă poveste science-fiction. Nu-i prima oară. În plus, văzând că e liber la puciuri, diverşi antreprenori s-au gândit să-şi folosească şi ei armele, aşa cum Ponta şi Şova au folosit trucurile avocăţeşti, în campania electorală. Uite aşa ne-am trezit cu Dan Diaconescu, care a livrat guvernului un frumos puci mass-media la privatizarea Oltchim, cu reality show şi tot ce trebuie. Sesizând punctul slab pe flancul acoperit ministrul Chiţoiu, prea greoi ca să facă faţă la driblinguri rapide, omul cu televizorul i-a legat pe juriştii cabinetul Ponta fedeleş, într-o măţărie de sfori legale. Se va duce cu ei în instanţă, cu televiziunile târâş după el, până în pânzele albe, iar restul campaniei va fi doar un zgomot de fond. Iar în caz că lui Ponta nu-i ajungea zilele astea pe cap afacerea Oltchim, i-a tras şi Luluţa un mini- puci ca un retur bombă pe linia de fund (bottom line, cum ar zice consultanţii internaţionali ce fac caiete de sarcini după care câştigă Diaconescu). Adică, varianta care se tot zvonea, e pe bune: Luluţa şi Morar vor face rocada, el trece la Parchetul General, ea la DNA, iar Ponta va rămâne să dea socoteală baronilor de partid, dar mai ales lui Felix, de ce în jumătate de an n-a reuşit să le rezolve problema cu justiţia. Păi n-au şi ăia dreptate, când o întreagă echipă luptă să te pună în funcţie, vântul îţi bate din spate, iar tu de şase luni o lălăi cu procuraturile? Nu vreau să mă gândesc ce-o să fie diseară pe Antene. Nici pe unde o să scoată cămaşa premierul şi strategul său pucist Şova, în faţa lui Dragnea şi a altor executanţi rămaşi acum în ofsaid legal. Sigur, o să se apere cu aceeaşi candoare în public, arătând că nu-i nimic ilegal în a avea un sistem informatic de numărătoare a voturilor, cum a avut şi PDL. Sau în a încuraja lumea să vină la urne. Problema e însă că, se pare, procurorii strâng probe să arate o relaţie cauză-efect între numărarea paralelă şi fraude, în sensul premeditării şi organizării de voturi multiple, voturi-fantomă sau a pachetelor de semnături false, acolo unde se aprindea beculeţul informatic că nu s-a votat destul. Ceea ce e mai grav decât frauda individuală de a vota multiplu. Diaconescu i-a legat pe juriştii cabinetului Ponta fedeleş, într-o măţărie de sfori legale. Se va duce cu ei în instanţă, cu televiziunile după el, până în pânzele albe.
Recomandările noastre
