Naşterea Maicii Domnului, prăznuită pe 8 septembrie, este prima sărbătoare a anului bisericesc, care a început la 1 septembrie.

Detalii despre Naşterea Maicii Domnului nu se găsesc în Evanghelii, dar ele apar în scrierile apocrife. Protoevanghelia lui Iacob, apărută în secolul II d.Hr., deşi apocrifă, conţine informaţii ce pot fi considerate credibile. Tatăl Fecioarei Maria a fost Ioachim, din seminţia Regelui David, iar mama sa era Ana, fiica preotului Matthan, din stirpea preoţească a lui Aaron. Aşa s-a împlinit profeţia că Mântuitorul va avea descendenţă împărătească şi preoţească. Ioachim şi Ana au ajuns la bătrâneţe (împliniseră cincizeci de ani de căsătorie) fără să aibă copii, ceea ce, în vremurile respective, era considerat un blestem de la Dumnezeu, iar părinţii sterpi erau izolaţi şi batjocoriţi de restul societăţii. S-a ajuns până acolo că Marele Preot le-a refuzat jertfa la templu, ceea ce echivala cu excluderea din comunitate. Dar Ioachim şi Ana nu au deznădăjduit ci s-au rugat mai fierbinte pentru a fi binecuvântaţi cu un copil. Arhanghelul Gavriil, curierul divin, li se arată şi le spună că ruga le-a fost ascultată, iar copilul ce le va fi dăruit va fi un vas ales al lui Dumnezeu. Numele "Maria" provine din ebraicul "Aia" şi înseamnă "Doamnă", iar evreiescul Maryam sau Miryam se pare că are origini egiptene - verbul "mri" (a iubi) - plus sufixul ebraic "am". Aşadar "Cea iubită". În calendarul ortodox, Maica Domnului are 9 zile de pomenire: 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului, 1 octombrie - Acoperamântul Maicii Domnului, 21 noiembrie - Intrarea în biserică a Maicii Domnului, 9 decembrie - Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana, 26 decembrie - Soborul Maicii Domnului, 25 martie - Buna Vestire, 2 iulie - Aşezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, 15 august - Adormirea Maicii Domnului şi 31 august - Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului.