Asasinul studentei japoneze este supect în mai multe cazuri de infracţiuni violente şi crimă. Aceste cazuri au fost înregistrate cu autori necunoscuţi. Statistica Ministerului Public arată câte cazuri de crime sunt nerezolvate în România, iar posibili criminali sunt în libertate. În acelaşi timp, MAI nu are bani să plătească expertizele ADN, dar achită sumele pentru hainele poliţiştilor.
La sfârşitul anului 2011, în evidenţa parchetelor au rămas nesoluţionate un număr de 572.174 cauze cu autori necunoscuţi, reprezentând 34,5% din totalul cauzelor de soluţionat, (faţă de 496.542 cauze rămase nesoluţionate în 2010, în procent de 32,8% din total) din care 2.439 aflate în urmărire penală proprie la procuror (2.519 în 2010), dintre care 371 infracţiuni de omor (368 în 2010). Datele sunt din raportul anual, pe 2011, al Minsterului Public. Violuri, tâlhării, crime Asasinul studentei japoneze mai este suspect în alte şase dosare - un viol, soldat cu uciderea victimei, alte patru violuri, tâlhării şi violări de domiciliu - , motiv pentru care procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au extins cercetările, miercuri, în cazul lui Vlad Nicolae. De asemenea, bărbatul - născut în 31 decembrie 1986 - este acuzat de omor calificat, viol, şi violare de domiciliu, cu privire la faptele comise în noaptea de 5 spre 6 august 2012, victima sa fiind Tudora Stănică. Sute de expertize ADN În acelaşi timp, în 2011, în laboratoarele institutelor de medicină legală din întreaga ţară au fost făcute 35 de expertize ADN privind omoruri, 23 pentru tâlhării şi furturi, tot 23 de expertize pentru violuri, 7 în cazul a tot atâtea cadavre neidentificate şi 8 expertize pe material osos. Acestora li se adaugă alte aproximativ 300 de expertize ADN efectuate în cazuri de paternitate sau de filiaţie. Banii insuficienţi Veşnica problemă a subfinanţării Ministerului de Interne a condus la situaţii absurde când nu sunt efectuate analize ADN asupra unor suspecţi din lipsa fondurilor. Potrivit bilanţului pe 2011 al institutului de Medicină Legală Mina Minovici "fondurile s-au diminuat considerabil în ultimul an din cauza neînţelegerilor apărute între instituţia noastră şi instanţele judecătoresti, Ministerul Public şi Ministerul de Interne privind plata expertizelor, autopsiilor şi a altor prestaţii medico-legale dispuse de organele de urmarire penală sau de instanţele Judecatoreşti", se arată în raportul de activitate al INML pe 2011. Datorii de 10 milioane de lei Cu titlu de exemplu, la sfârşitul lui 2011 INML « Mina Minovici » a înregistrat restanţe de plata în valoare de 1.306.108 de lei, din care marea majoritate aparţine Ministerului Administraţiei şi Internelor. Suma tuturor restanţelor faţă de întreaga reţea de medicină legală se situa la sfârşitul anului 2011 la peste 10 milioane de lei, "o sumă cu adevărat astronomică având în vedere bugetul reţelei de medicină legală şi un record absolut în istoria colaborării cu insituţiile judiciare. Neîncasarea acestor datorii a generat o lipsă acută de aparatură şi consumabile din import, perturbind grav şi desfăşurarea programelor de cercetare contractate", se mai arată în raport. Indolenţa costă Situaţia nu s-a îmbunătăţit în 2012. Criminalul japonezei putea fi mai repede prins şi tragedia de pe 15 august evitată dacă MAI ar fi plătit o expertiză ADN în cazul său. Invocând lipsa fondurilor, în cel puţin un caz în care a fost cercetat, poliţiştii nu l-au examinat pe Nicolae Vlad. Dacă pentru plata INML nu se găsesc bani, pentru alte "urgenţe" cum ar fi plata pentru hainele poliţiştilor s-au identificat resurse financiare. Banii au fost alocaţi, în mod populist, în primele zile ale mandatului preluat de Mircea Duşa.
Recomandările noastre
