Suspendarea din Consiliul European este pedeapsa maximă pe care o poate primi un stat comunitar.

Un val de critici s-a abătut în ultimele zile asupra autorităţilor de la Bucureşti, în contextul schimbărilor politice controversate operate de noua majoritate parlamentară. Dintre acestea, cel mai dur avertisment a venit din partea unui eurodeputat german, Markus Ferber, membru al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) condusă de Angela Merkel.

Îngrijorat de impactul măsurilor guvernului Ponta asupra spiritului şi principiilor Uniunii Europene, Ferber a atras atenţia că va face demersurile necesare pe lângă Comisia Europeană şi celelalte instituţii comunitare în vederea suspendării voturilor României din Consiliul European, pentru lipsa asigurării standardelor minime funcţionării statului de drept.

Niciun stat comunitar nu a fost până în prezent suspendat din Consiliul European. În 2000, Austria a fost izolată diplomatic la nivel european după ascensiunea la guvernare a extremei drepte, însă a fost ameninţată cu suspendarea de Bruxelles pentru a se pune şi mai multă presiune pe Viena.

Cum poate fi însă sancţionat un stat european prin suspendarea dreptului de vot în Consiliul European.

"La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încalcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru", prevede alineatul 1 al Articolului 7 din Tratatul UE.

În condiţiile în care Tratatul UE nu prevede excluderea unui stat, din cauza unor implicaţii de natură legislativă mult prea complicate care ar antrena amendarea constituţiei europene, suspendarea unei ţări din Consiliul European este cea mai gravă sancţiune care poate fi aplicată unui stat membru.

Consiliul European este o instituţie strategică a UE, reprezentată de şefii de state şi de guverne ai ţărilor membre, cu rolul de a defini direcţiile politice generale şi priorităţile blocului comunitar. România se îndreaptă cu "paşi rapizi" către suspendarea din UE, avertiza postul public austriac ORF

"Drept vorbind, guvernul federal are îndoieli serioase cu privire la legitimitatea măsurilor luate de guvernul Ponta". STEFFEN SEIBERT, purtătorul e cuvânt al guvernului german Austria, oaia neagră în 2000

În urmă cu 12 ani, UE şi-a suspendat relaţiile cu Austria după ce Partidul Libertăţii, formaţiune de extremă-dreapta condusă de Jorg Haider, cu un discurs public adesea caracterizat drept fascist, a intrat la guvernare. Un număr de 14 ţări comunitare au impus imediat sancţiuni diplomatice Austriei. În pofida acestora, alianţa dintre partidul lui Haider şi popularii austrieci a fost parafată în februarie 2000. În acel moment, UE a ridicat vocea şi a ameninţat Viena că riscă suspendarea din Consiliul European, intensifi când presiunile asupra noului guvern austriac. Sancţiunile diplomatice au fost ridicate în septembrie în urma recomandărilor cuprinse într-un raport redactat de trei emisari UE pe tema situaţiei drepturilor omului din Austria după accederea la putere a lui Haider. Mulţi au avertizat că sancţiunile UE nu au făcut altceva decât să îi crească popularitatea acestuia.

Aderarea la Schengen, în pericol

Comisia Europeană şi guvernul german privesc cu îngrijorare la schimbările operate la Bucureşti. Executivul comunitar a avertizat că recentele evoluţii riscă să diminueze progresele făcute de România în ultimii cinci ani în domeniul justiţiei. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a sunat ieri pe premierul român Victor Ponta pentru a-i transmite îngrijorările sale. Ponta va merge joia viitoare la Bruxelles pentru a da explicaţii. Un ton mai ridicat a avut Steffen Siebert, purtătorul de cuvânt al guvernului german. "Actualele evoluţii vor fi luate în calcul în cadrul mecanismului de cooperare cu UE (MCV)" şi la evaluarea privind "aderarea deplină" a României la Spaţiul Schengen, a mai avertizat Seibert. "Vom discuta îndeaproape despre aceste subiecte cu partenerii noştri europeni", a adăugat acesta, subliniind că executivul de la Berlin priveşte cu îndoială la legitimitatea acţiunilor întreprinse de guvernul de la Bucureşti. Germania disociase până acum progresele în domeniul justiţiei de eforturile României de aderare la Schengen. Citiţi şi:

• Postul public austriac ORF: România se îndreaptă cu paşi rapizi spre SUSPENDAREA din UE
• REACŢII DURE DIN UE. "Cer suspendarea votului României în Consiliul European"
• Expert anticorupţie: "Este o lovitură de stat dată de jurişti!"
• În urma semnalelor internaţionale, Ponta se jură că nu se va atinge de Parchet, DNA sau ANI