Ciprul a preluat preşedinţia UE, declarându-se pregătit să facă faţă "oricăror scenarii turce"

Ciprul a preluat preşedinţia UE, declarându-se pregătit să facă faţă "oricăror scenarii turce"

Preşedinţia cipriotă a Uniunii Europene este pregătită să facă faţă tuturor "scenariilor" turce în încercarea de a dezorienta Nicosia de a-şi exercita timp de şase luni preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, care a început pe 1 iulie.

Surse diplomatice au declarat pentru agenţia cipriotă de presă că guvernul de la Nicosia nu exclude posibilitatea ca Turcia să încerce să creeze tensiuni artificiale în ceea ce priveşte Ciprul.

Este de aşteptat ca Turcia să poată acţiona astfel într-un efort de a dezorienta Nicosia de a-şi exercita cu succes preşedinţia rotativă de şase luni a UE. Nicosia a transmis în mod repetat mesajul partenerilor săi din UE că este pregătită să se confrunte cu toate scenariile şi a acţionat într-un mod preventiv, transmite agenţia CNA, preluată de Agerpres.

Oficiali turci au declarat că Ankara va îngheţa orice relaţii cu preşedinţia semestrială a UE în timpul mandatului Ciprului care începe în iulie, aminteşte CNA.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ciprul consideră că poziţia Turciei preocupă UE şi se referă la instituţiile UE, şi reaminteşte concluziile Consiliului European din decembrie 2011, în care liderii europeni exprimă îngrijorări serioase asupra poziţiei şi ameninţărilor turce, lansând un apel pentru respectarea deplină a rolului Preşedinţiei Consiliului, care este o caracteristică instituţională fundamentală a UE prevăzută în Tratat.

Preşedinţia cipriotă a UE a declarat că va acţiona ca "un mijlocitor onest, promovând interesele UE", dar că în acelaşi timp "va continua să se confrunte cu ameninţări şi provocări turce şi nu va încerca să ascundă sub covor problema Ciprului şi continuarea ocupaţiei turce a 37% din teritoriul Ciprului".

Nicosia a transmis mesajul că problema Ciprului şi Preşedinţia cipriotă a UE sunt două procese paralele şi independente şi nu va accepta să deţină o preşedinţie de clasa a doua din cauza problemelor sale naţionale şi poziţiei Turciei faţă de Consiliul UE.

Negocierile de aderare cu Turcia au început în octombrie 2005. Turcia a reuşit până acum să deschidă 13 din cele 34 de capitole. Doar un singur capitol a fost deschis şi închis, capitolul dedicat ştiinţei.

În decembrie 2006, ca urmare a eşecului turc de a aplica la Cipru Protocolul adiţional al Acordului de la Ankara, Consiliul European a decis că opt capitole relevante nu vor fi deschise şi niciun capitol nu va fi închis provizoriu până când Turcia nu îşi îndeplineşte angajamentele.

Cele opt capitole sunt: Libera circulaţie a mărfurilor, Dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii, Servicii Financiare, Agricultura şi Dezvoltarea Rurală, Pescuitul, Politica Transporturilor, Uniunea Vamală şi Relaţiile Externe.

În plus, Franţa a îngheţat alte cinci capitole, în timp timp ce Ciprul a îngheţat în decembrie 2009 alte şase capitole.

Ultima dată când un capitol de negociere a fost deschis s-a întâmplat în timpul preşedinţiei spaniole a UE în iunie 2010.

Alte trei capitole ar putea fi deschise, dar Comisia crede că acestea sunt prea dificile pentru stadiul actual al negocierilor, în timp ce Turcia consideră că preţul pentru deschiderea lor nu şi-l poate îngădui acum.

Turcia, ale cărei trupe ocupă partea de nord a Ciprului, nu recunoaşte Republica Cipru şi refuză să normalizeze relaţiile cu Nicosia, o condiţie clar enunţată în cadrul de negociere UE-Turcia, mai aminteşte CNA.