Un complet al Tribunalului Bucureşti, prezidat de Ana Bombos, i-a condamnat la închisoare cu suspendare pe membrii unei grupări din Bucureşti care au înşelat aproape 100 de cetăţeni străini, în marea lor majoritate nord-americani, dar şi câţiva europeni, prin organizarea de licitaţii trucate pe Internet.
Membrii grupului, cunoscut şi sub denumirea de "Ridicătorii", au acţionat la Bucureşti începând cu anul 2001 şi au produs un prejudiciu de aproape 150.000 de dolari. Din această sumă, cetăţenii străini s-au constituit parte civilă, prin Ambasada SUA, pentru aproximativ 50.000 de dolari. Restul celor înşelaţi au renunţat să mai aştepte obiectele pe care le plătiseră. Procesul a implicat sesizarea structurilor Interpol, a Ambasadei SUA la Bucureşti, dar şi mandate date de magistraţi pentru ascultarea convorbirilor telefonice ale "Ridicătorilor". Un întreg mecanism judiciar a lucrat ani întregi pentru destructurarea unei reţele ce opera pe o idee simplă, dar eficace: exploatarea naivităţii unor clienţi occidentali, aflaţi în permanentă căutare de produse ieftine. La finalul procesului, inculpaţii au primit pedepse cu suspendare, cuprinse între 1 şi 3 ani, dar sentinţa nu este definitivă, dosarul aflându-se pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Preţuri fără concurenţă Mecanismul de lucru al "Ridicătorilor" era relativ simplu. Pentru început, pentru a nu fi identificaţi, membrii reţelei alegeau una dintre cafenelele cu Internet din Capitală, în special în zonele Universitate şi Piaţa Kogălniceanu, pe care o foloseau pe un timp limitat, ca "birou de lucru". În următoarea etapă, lansau licitaţii pe Internet, pe site-uri specializate, având grijă ca preţurile propuse să fie "fără concurenţă" şi ofertând tot ceea ce poate fi atractiv pentru tineri, în special bunuri hardware, camere video, aparate foto. Ulterior, printr-o reţea de complici ridicau de la birourile de mesagerie rapidă banii expediaţi de peste hotare de "clienţi", dar nu mai trimiteau obiectul vândut, care în realitate nu exista decât ca imagine. “Ghotsman", “Screech" şi “Blondu", în afaceri "Este firesc succesul unei asemenea afaceri. Străinii cumpără mult de pe spaţiul virtual, cultura Internet este foarte puternică în Occident, dotarea este pe măsură şi astfel ei devin prăzi sigure, nefiind obişnuiţi cu asemenea şarlatanii grosolane", ne-a explicat un ofiţer din cadrul BCCCO (Brigada de Combatere a Crimei Organizate). Conform rechizitoriului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, "nucleul dur" al grupului era format din Cocoş S. (bucătar), fraţii Enciu M. şi Enciu I., Cleps F. (care a atras-o în afacere inclusiv pe mama sa Cleps E.), Ionescu R. (zis "Ghotsman"), Rapa A. (zis "Blondu"), Ivan I. (zis "Screech") şi Corneliac O., toţi din Bucureşti.
COMPLICI Ridicau banii prin studenţi din Regie Fiecare dintre membrii grupului îşi constituise în timp propria reţea de “ridicători"- adică de oameni care, pentru un comision de circa 1 % din suma primită, ridicau banii primiţi de la “clienţi" la birourile de mesagerie rapidă folosind propriile date de identificare. “Ridicătorii" erau recrutaţi îndeobşte dintre studenţii din Regie sau din propriile cercuri de prieteni şi cunoştinţe. Afacerile, cel puţin în primii ani, au mers foarte bine: de exemplu, procurorii susţin că doar în perioada ianuarie- septembrie 2002, Ivan I. şi “Ridicătorii" au scos de la firmele de mesagerie rapidă 46.000 USD. La 11 ani de la debutul “în afaceri" al reţelei de “Ridicători" din Bucureşti, membrii ei au fost condamnaţi la pedepse privative de libertate cu supendare cuprinse între 1 şi 3 ani. Este de menţionat faptul că, exceptând pe Enciu M., eliberat condiţionat, şi pe Ivan I., deţinut în penitenciarul austriac Graz în baza unui mandat Interpol, niciunul dintre membrii grupării nu avea cazier judiciar, fiind foarte bine priviţi în comunitate. Suma totală reţinută ca prejudiciu de rechizitoriul parchetului este de 128.652 de dolari, din care cetăţenii străinii s-au constituit parte civilă pentru 49.000 de dolari.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
