Odată cu alegerile din 30 noiembrie, Chișinăul a mai făcut un pas ferm înspre UE. Perspectiva europeană devine astfel tot mai bine conturată.

Dintre toate cele șase țări din fostul spațiu sovietic, (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina), membre ale Parteneriatului Estic, Republica Moldova a făcut progrese constante și semnificative, apropiinduse cel mai mult de UE. Un rol important în tot acest proces dificil l-a jucat România, care a furnizat Chișinăului expertiză și a contribuit direct, prin programe și proiecte, la eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova. Mai mult, Bucureștiul a fost, la întâlnirile la nivel înalt de la Bruxelles, cel mai bun avocat pentru perspectiva europeană a vecinului de la est.

Alegerile de duminica trecută consfințesc parcursul pro-european al Republicii Moldova, pe care fosta republică sovietică s-a înscris ferm încă din vara anului 2009. În august 2009, după opt ani de administrație comunistă, patru partide formau Alianța pentru Integrare Europeană care, în ciuda unor disensiuni interne și a unei reconfigurări de-a lungul vremii, au menținut agenda pro-europeană. Premierul Vlad Filat și președintele interimar Mihai Ghimpu(foto dreapta) au fost liderii care au dat startul procesului de apropiere de UE, în detrimentul Rusiei.

UE, obiectiv ferm

După două scrutinuri anticipate în răstimp de doar un an și jumătate, provocate de incapacitatea de a alege președintele țării în Parlament, Nicolae Timofti este, în final, instalat șef al statului, în martie 2012, întregind echipa pro-europeană din fruntea țării și accelerând astfel procesul de integrare europeană.

Reformele la care Republica Moldova s-a angajat au fost imediat apreciate și încurajate de vizite ale unor importanți lideri occidentali, precum cancelarul german Angela Merkel, cea care a spus despre Chișinău că este „elevul silitor al Parteneriatului Estic”, fostul președinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și vicepreședintele american Joe Biden. De la Chișinău, Angela Merkel a subliniat că formatul 5+2 este cel mai bun pentru soluționarea conflictului transnistrean.

Primele rezultate

În ciuda presiunilor economice tot mai intense din partea Rusiei, Republica Moldova a început să culeagă roadele eforturilor de integrare europeană. În vara acestui an, Chișinăul a semnat Acordul de Asociere cu UE, care cuprinde și Acordul de Liber Schimb, iar regimul de vize pentru spațiul comunitar a fost eliminat, în aprilie, pentru cetățenii moldoveni care pot acum călători liber. În acest context, premierul moldovean Iurie Leancă nu și-a ascuns „obiectivul ambițios” ca Republica Moldova să adere la UE în 2019 când România va asigura, în a doua jumătate a acelui an, președinția rotativă a Consiliului European.

Poporul moldovean a ales. Ce urmează?

Atât UE, cât și SUA au salutat rezultatul alegerilor din Republica Moldova, încurajând cele trei partide proeuropene câștigătoare să continue reformele. În mod simbolic, la doar câteva zile după alegeri, Congresul SUA a adoptat o rezoluție prin care condamnă acțiunile agresive ale Rusiei împotriva Republicii Moldova. Și Angela Merkel, într-un interviu pentru ziarul Die Welt, a denunțat dificultățile cauzate de Rusia, printre altele, Republicii Moldova care a semnat „în mod suveran un Acord de Asociere cu UE”. Mesajele de la Washington și Berlin sunt semnale clare de sprijin a traseului pro-european al Republicii Moldova, într-un context regional tensionat.

Analiștii susțin că parcursul pro-european depinde de acum înainte exclusiv de modul în care cele trei partide la putere vor ști să își gestioneze relația și să evite astfel greșelile trecutului. În condițiile în care Rusia se clatină economic sub greutatea sancțiunilor occidentale, liderii de la Chișinău au șansa să convingă o bună parte din electoratul pro-rus că alternativa viabilă o reprezintă UE, sub toate aspectele. Astfel, guvernul moldovean poate evita divizarea societății în pro-occidentali și pro-ruși, o prăpastie care servește doar intereselor Rusiei.